Extrema dreaptă a obținut cele mai multe voturi la alegerile parlamentare din Austria. Cum influențează rezultatul aderarea României la Spațiul Schengen?
Partidul Libertăţii (FPÖ, extremă dreapta), condus de către Herbert Kickl, a obţinut la alegerile parlamentare de duminică din Austria cele mai multe voturi (28,9%), urmat de ÖVP (26,3%), SPÖ (20,4%), Neos (8,8%) şi Partidul Verde (8,6%).
În ciuda clasării pe primul loc, Partidul Libertăţii riscă să nu formeze o majoritate, în condițiile în care trei dintre liderii celelalte patru partide intrate în Parlament au exclus o coaliție cu formațiunea extremistă.
„Nu vă vreau în guvern şi îmi menţin poziţia. (…) „Pur şi simplu cred că nu ar fi bine pentru ţara noastră”, a declarat liderul partidului liberal Neos, aflat pe locul patru, Beate Meinl-Reisinger, adresându-se direct lui Kickl.
Liderul social-democraţilor, clasați pe locul al treilea la aceste alegeri, Andreas Babler, a făcut, de asemenea, apel la o alianţă împotriva FPÖ.
Doar partidul de guvernământ ÖVP a lăsat uşa deschisă unei astfel de coaliţii, cu toate că liderul OVP, Karl Nehammer, a declarat că partidul său nu se va alătura unui guvern în care ar face parte Kickl, lucru pe care l-a repetat după publicarea rezultatelor.
Ce se întâmplă cu aderarea României la Schengen?
De negocierile dintre aceste partide ar putea depinde și aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen, în condițiile în care Austria este în acest moment singurul stat care își exprimă fățiș opoziția față de o asemenea decizie. Intrarea la guvernare Partidului Libertăţii, puțin probabilă în acest moment, ar putea nărui aspirațiile României pentru mulți ani de acum în colo asta pentru că Herbert Kickl susține vehement impunerea unor măsuri mai dure pentru oprirea migrației necontrolate. Nici în celălalt scenariu, în care ÖVP ar rămâne vioara întâi a guvernării, România nu ar avea nimic garantat. Cancelarul Karl Nehammer s-a pronunțat în repetate rânduri împotriva eliminării controalelor între frontierele interne UE pentru România și Bulgaria, sub pretextul că o astfel de decizie ar facilita migrația ilegală. Cu toate acestea, încheierea alegerilor ar putea oferi spațiu de manevră executivului de la Viena, care a arătat puțină flexibilitate în negocieri prin acceptarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime.
Consiliul Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene, forul în care s-ar putea supune la vot aderarea celor două țări la Schengen, urmează să se reunească în perioada 10-11 octombrie, iar președinția ungară va pune pe agendă această temă.
Iohannis: „Există șanse”
Întrebat miercurea trecută despre șansele pe care le are România să adere la Spațiul Schengen, președintele Klaus Iohannis s-a arătat moderat-optimist.
„Nu pot să spun că există garanţii, dar există şanse destul de bune ca încă în acest an să facem următorul pas. Este extrem de important să se continue toate demersurile legate de finalizarea parcursului Schengen pentru România. Şi să ştiţi că s-a lucrat tot timpul foarte intens pentru acest obiectiv. Nu pot să spun că există garanţii, dar există şanse destul de bune ca încă în acest an să facem următorul pas. Dar, până atunci, mai este nevoie de foarte multe discuţii şi de foarte multe negocieri”, a declarat Klaus Iohannis
Comentarii