Vladimir Putin a anulat marți, 22 februarie, un decret pe care l-a emis pe 7 februarie 2021, data la care a revenit în funcția de președinte al Federației Ruse, privind politica externă a țării.

Din cele opt pagini ale documentului, un paragraf făcea referire la soluționarea conflictului transnistrean, cu respectarea integrității teritoriale a Republicii Moldova.

„Să continue participarea activă la căutarea modalităților de soluționare a problemei transnistrene bazate pe respectarea suveranității, integrității teritoriale și a statutului neutru al Republicii Moldova în stabilirea statutului special al Transnistriei,” arată fragmentul privind Republica Moldova, tradus de Zonadesecuritate.md.

Documentul este însă mult mai amplu și nu se referă în principal la regiunea transnistreană, așa cum au lăsat de înțeles mai multe publicații de la București și Chișinău. În mare, decretul din anul 2012 schițează principalele linii de politică externă, accentul fiind pus pe promovarea unei ordini mondiale multipolare, în care Federația Rusă este o mare putere.

În urma acestei decizii, reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova și-au reiterat opinie referitoare la soluționarea pașnică a conflictului transnistrean, cu retragerea trupelor ruse.

„MAEIE a luat notă de decizia de abrogare a decretului privind politica externă a Federației Ruse din anul 2012. Vom analiza cu atenție conținutul noii concepții o dată ce va fi făcută publică. În ceea ce privește abordarea țării noastre privind reglementarea transnistreană – rămânem ferm atașați unui proces de reglementare pașnică a conflictului. De asemenea, vom continua să cerem retragerea forțelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova conform angajamentelor”, au transmis reprezentanții diplomației de la Chișinău, potrivit Jurnal.md.

Prevederi ale decretului anulat de Vladimir Putin: 

– să ajute la crearea de condiții externe favorabile pentru dezvoltarea pe termen lung a Federației Ruse, modernizarea economiei sale și consolidarea pozițiilor sale de partener egal pe piețele globale;

– să caute să afirme statul de drept în relațiile internaționale, să susțină rolul de lider al ONU în afacerile globale și principiile fundamentale ale Cartei ONU care impun dezvoltarea relațiilor de prietenie între națiuni pe baza egalității, respectului unul față de celălalt;

– suveranitatea și integritatea teritorială și recunoașterea responsabilității principale a Consiliului de Securitate al ONU pentru menținerea păcii și securității internaționale și pentru a extinde contribuția Federației Ruse în operațiunile ONU de menținere a păcii;

– să folosească în mod activ diverse forme de diplomație multilaterală, inclusiv BRICS, G20, G8 (n.r. – în prezent G7) și Organizația de Cooperare de la Shanghai;

– să încurajeze eforturi internaționale comune mai active pentru a contracara provocările și amenințările globale, inclusiv pericolul de proliferare a armelor de distrugere în masă și a mijloacelor de transport ale acestora, terorismul internațional, traficul de droguri, crima organizată și conflictele regionale.

Instrucțiuni cu privire la relațiile cu statele membre CSI:

– să considere dezvoltarea proceselor de cooperare și integrare multilaterală în CSI un domeniu-cheie pentru politica externă a Rusiei;

– să implementeze o politică coerentă pentru dezvoltarea în continuare a cooperării cu mai multe fațete între statele membre CSI în sectoarele socio-economice, umanitare, de aplicare a legii și în alte sectoare;

– să promoveze intrarea în vigoare și punerea în aplicare a Acordului privind o zonă de liber schimb din 18 octombrie 2011;

– să încurajeze o cooperare mai largă cu Republica Belarus în cadrul statului Uniunii;

– să încurajeze o integrare eurasiatică mai profundă în cadrul Uniunii Vamale și Spațiului Economic Comun dintre Federația Rusă, Bielorusia și Kazahstan și să contribuie la crearea Uniunii Economice Eurasiatice

– să consolideze Organizația Tratatului de Securitate Colectivă și mecanismele sale de răspuns rapid la provocările și amenințările moderne și potențialul său de menținere a păcii și să îmbunătățească coordonarea politicii externe în cadrul acestei organizații.

Instrucțiuni cu privire la Uniunea Europeană:

– să se angajeze în atingerea obiectivului strategic de a crea un spațiu economic și uman comun, de la Atlantic până la Oceanul Pacific;

– să caute un acord cu Uniunea Europeană privind eliminarea reciprocă a vizelor de intrare pentru călătoriile pe termen scurt ale cetățenilor lor;

– să apere principiile egalității și beneficiului reciproc în lucrul la un nou acord-cadru de parteneriat strategic între Rusia și Uniunea Europeană;

– să contribuie la implementarea eficientă a inițiativei Parteneriat pentru Modernizare;

– să dezvolte un parteneriat energetic reciproc avantajos cu scopul de a crea un sector energetic european comun, asigurând respectarea strictă a obligațiilor contractuale bilaterale și multilaterale existente.

Instrucțiunile referitoare la SUA:

– să urmeze politica de asigurare o cooperare stabilă și previzibilă bazată pe principiile de egalitate, neamestec în afacerile interne și respectarea intereselor reciproce, cu scopul de a duce cooperarea bilaterală la un nivel cu adevărat strategic;

– să acorde o atenție prioritară creșterii cooperării comerciale și economice de înaltă calitate, lărgirii activității Comisiei prezidențiale bilaterale SUA-Federația Rusă și asigurării unor condiții egale și nediscriminatorii pentru comerțul bilateral pe o bază constantă și necondiționată;

– să lucreze activ la prevenirea sancțiunilor extrateritoriale unilaterale de către SUA împotriva persoanelor juridice și persoanelor fizice din Rusia;

– să promoveze inițiative legate de liberalizarea în continuare a regimului de vize;

– să asigure o implementare pas cu pas a noului Tratat START din 8 aprilie 2010 între Federația Rusă și Statele Unite ale Americii;

– să lucreze pe baza că discuțiile privind reducerea în continuare a armelor strategice ofensive sunt posibile numai în contextul luării în considerare a tuturor factorilor care influențează stabilitatea strategică globală;

– să se angajeze în poziția Rusiei cu privire la crearea unui sistem global de apărare antirachetă de către SUA, căutând garanții ferme că nu este îndreptat împotriva forțelor nucleare rusești.

CITEȘTE ȘI: Poate face față Republica Moldova amenințării Federației Ruse? Ileana Racheru, expert în spațiul ex-sovietic: Serviciile secrete rusești nu sunt atotputernice – INTERVIU

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp