Procurorul care a coordonat intervenția în cazul Alexandrei contestă suspendarea sa din funcție/ Avocat: Casa lui Dincă părea părăsită. Procurorul nu le-a interzis polițiștilor să intre
Cristian Ovidiu Popescu, procurorul care a decis să se intre în casa lui Gheorghe Dincă abia la ora 6.00 dimineața, contestă decizia suspendării sale din funcție. Magistratul s-a prezentat, luni dimineață, la sediul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Update
Procurorul Popescu rămâne suspendat din funcție, potrivit deciziei ÎCCJ.
„Respinge, ca rămasă fără obiect, cererea formulată de Popescu Cristian Ovidiu privind suspendarea executării Hotărârii nr.7P din 1 august 2019, pronunţată de Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori în materie disciplinară în dosarul nr.13/P/2019. Dispune restituirea către contestator a cauţiunii în cuantum de 1.000 de lei, plătită conform facturii nr. din 23.09.2019 emise de Poşta Română S.A.. Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de Popescu Cristian Ovidiu împotriva Hotărârii nr.7P din 1 august 2019, pronunţată de Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori în materie disciplinară în dosarul nr.13/P/2019. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 septembrie 2019”, transmit procurorii.
Știrea inițială
Cristian Ovidiu Popescu a fost suspendat din funcție la începutul lunii august. Procurorul este cercetat de SIIJ pentru abuz în serviciu.
Avocatul lui Cristian Ovidiu Popescu susține că procurorii din Caracal nu le-au interzis polițiștilor să intre în casa lui Gheorghe Dincă și că locuința acestuia nu părea suspectă pentru că părea să fie părăsită.
Declarațiile avocatului:
Potrivit avocatului, procurorul nu ar fi intervenit în ceea ce privește decizia organelor de poliție și susține că datoria lui Popescu era de a supravegha.
„În măsura în care amânați pronuntarea cerem suspendarea executării deciziei nr 7. Motivarea acestei hotărâri nu exista. Se face trimitere în hotărâre la faptul ca se conturează anumite elemente ce au valența de a altera prestigiul justiției, fără a se face trimitere concret care sunt acele elemente. Se precizează că mediatizarea cazului impune suspendarea pentru că altfel nu s-ar putea realiza în condiții normale cercetarea disciplinară. Opinia publică a fost intoxicată cu informații care nu au suport real. În cazul acestui text de lege se face trimitere la reaua credință și grava neglijentă. Nu ni se impută în act nelegal.
Nu se menționează în ce a constat grava neglijenta sau reaua credință. Se face confuzie legată de atribuțiile polițiștilor și procurorilor legat de salvarea unei persoane. Politia are obligația să intervină pentru ca acest aspect cade în sarcina lor. Este diferența evidentă între două acțiuni pe de o parte salvarea vieții unei persoane și actele de urmărire penală. Cu privire la prima, polițiștii pot sa intervină în mod direct fără dispoziție din partea procurorului. Procurorul are atribuții de supraveghere.
Polițiștii s-au organizat din dispozițiile șefilor. Nu a intervenit procurorul în această activitate. Să observați că dânsul nu a fost la fața locului. Nu avea cum să se opună unei astfel de actiuni. În momentul în care dansului i-a fost repartizat dosarul a dat dovada de activitate intensă, susținută. A redactat ordonanța, a participat la anumite percheziții, care au fost efectuate ca urmare a solicitării organelor de Poliție, nu a dispus dânsul să se facă acele percheziții. Nu a intervenit în ceea ce privește actele de up pe care le-au efectuat organele de poliție. După ce a participat la percheziții s-a aflat de la lucrătorii de Poliție ca dânșii au avut o convorbire telefonică cu victima și victima le-a comunicat anumite indicii. Domnul procuror s-a dus și a încercat să reconstituie traseul. Cum a aflat, cum s-a dus în locația respectivă (se refera la liceu n.r.). Într un final prin activitatea intensă și pe care a depus-o și se observă că nu s-a stat în pasivitate nici 1 minut, a reușit sa identifice mașina. Dânsul a depus absolut toate diligentele pentru a identifica cât mai repede posibil locuința lui Dincă Gheorghe și autoturismul folosit în comiterea infracțiunii. În momentul în care s-a identificat locația, lucrătorii de poliție au fost trimiși pentru a interveni în măsura în care victima este în stare de necesitate”, a declarat avocatul, în fața judecătorilor.
Avocatul mai susține că atunci când procurorul a primit dosarul, victima era deja decedată. În plus, conform acestuia polițiștii au ajuns în fața curții lui Dincă la ora 1.30, au crezut că locuința este părăsită, moment în care s-a propus ca alte trei locații să fie percheziționate.
„În momentul în care polițiștii au ajuns, la 1.30 a.m. au constatat că nu e niciun fel de activitate infractională. Nu l-au văzut pe Dincă, mașina acestuia, nu era vizibila din stradă, nu era nicio lumină aprinsă, ceea ce a făcut ca după ce dânșii au venit de la locație să propună percheziții la trei locații. S-a crezut ca este părăsită casa.
Trebuia sa vizeze o infracțiune flagrantă altfel probele obținute nelegal nu pot fi folosite în procesul penal”, a mai afirmat avocatul.
Apărătorul procurorului spune că dacă s-ar fi acționat înainte de 6 dimineața, toate probele care au fost găsite după percheziții, ar fi fost distruse.
„Nu era nevoie de acordul dânsului, nu era nevoie ca dânsul să dispună. Nu este niciun impediment ca lucrătorii de Poliție, în ciuda acestui mandat, să intervină. Se constată după ce s-a administrat probatoriul că acele probe pe care le-a strâns cu ocazia perchezițiilor sunt elemente definitorii. În urma acelei percheziții s-au descoperit oasele calvinate în butoi, pete de sânge. După nu s-a mai descoperit nicio probă directă. Dacă ar fi acționat în acel interval (înainte de 6) exista risc major ca toate aceste probe sa fie înlăturate. Să ajungem în situația sa nu putem dovedi”, a mai declarat avocatul.
Potrivit acestuia, nu există niciun document sau vreo probă care să arate că procurorul Popescu nu a permis intervenția polițiștilor în casa lui Dincă, înainte de ora 6.00. Conform avocatului, nu este în atribuțiile procurorului să dispună sau să permită intrarea organelor în curtea suspectului.
„IJ face afirmația că nu s-a solicitat judecătorului intrarea înainte de ora 6. O astfel de procedură nu e prevazută. Se prevede ca perchezițiile să se desfășoare între 6 și 20 și doar în cazul infracțiunii flagrante, între 20 și 6.
La momentul respectiv atât organele cât și procurorul au făcut o apreciere. Aprecierea flagrantului s-a făcut în raport de elementele”, mai spune acesta.
Potrivit avocatului, polițiștii nu au au văzut mașina lui Dincă, chiar dacă aceasta se vedea în curte, iar aceștia au considerat că locuința este părăsită. Motivul pentru care organele nu au intrat în casa suspectului înainte de 6 dimineața ar fi faptul că probele puteau fi distruse.
„Fata a sunat cu 15 ore înainte, într-adevăr atunci era în stare de necesitate. În noaptea respectivă noi am avut la 3:04. Aprecierea s-a făcut în raport de cele relevate în mod direct de lucrătorii trimiși. Nu era lumină, activitate. Nu fusese identificat acel autoturism pe care noi l-am identificat. Cuvintele lor au fost: acolo este ceva de parcă nu ar locui nimeni. Riscul nu era să intrăm și, cum s-a spus în presă, să tulburăm somnul unei persoane.
Riscul era ca probele să nu poată fi folosite pentru că nu erau ridicate în mod legal. Consecințele se pot vedea. Probele care stau la baza incriminării sunt probele ridicate începând cu ora 6. Organele de Poliție după ce s-au întors au prezentat pe larg situația descinderii în teren”, spune avocatul.
Știre în curs de actualizare.
sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii
Infractorii în uniforma si roba debiteaza numai aberatii prin avocatii,,de serviciu”, pentru a scapa de raspundere penala ! Auzi la ei ,,casa parea parasita”… daca vreti va pun la dispozitie asemenea referat si rezolutie-ordonanta… oligofrena/tembela, fabricata astfel (regizat) pentru a scapa infractorii (cu care sînt în cîrdasie) de raspundere penala.Nici un imobil ,, nu este parasit”, mai ales atîta vreme cît are un titular în C.F.(intabulat). Aratari hidoase ce sînteti,calcati pe cadavre pentru scopurile voastre mîrsave/ticaloase.Ma întreb retoric ,,ce scoli de drept” ati urmat voi , de vreme ce debitati asemenea ineptii ?
Ps. Apelul facut prin serviciul de urgenta 112 , are din punct de vedere juridic atît valoarea de sesizare/plîngere penala conf.art.288/289 si urm. C.P.P. , cît si a unei declaratii (mai ales,avînd în vedere ca apelul este înregistrat = mijloc de proba …art.97 si urm.C.P.P.).Pentru dobitocii care vor încerca sa ma contrazica,cu privire la cel de-al doi-lea aspect (valoare declarativa a acestuia / apelului ) îi trimit putin la scoala.
P.S.(…la P.S.) Aceste CREATURI MONSTRUOASE omit intentionat (cu rea-credinta) sa aduca la cunostinta opiniei publice faptul ca infractiunile sînt ,,de mai multe tipuri/feluri” ( comisive,omisive,complexe,de pericol, de rezultat,continuate,continue s.a.m.d.).Stiinta DREPTULUI (juridica) prin însasi natura (si denumirea) sa,este o stiinta a bunului simt ! Acestia interpreteaza strimb ( cu rea-credinta) legea , invoca aberant-abuziv tot felul de subterfugii, chichite, artificii (asa zise portite juridice / ale legii) denaturînd si alterînd astfel actul de justitie ( pentru a scapa de raspundere penala cu tot ceea ce deriva din aceasta infractorii din toate mediile).Disimuleaza/falsifica realitatea, minimalizeaza grave fapte penale, masluiesc-musamalizeaza dosarele penale în traumele-suferinta si prejudiciul-daunele (morale si materiale) victimelor infractiunilor.Cu privire la flagrant : In speta / cazul de fata , infractiunea de lipsire de libertate în mod ilegal prin rapire este una atît de pericol,cît si continua (repet…continua ! nu continuata).Incepe de la (din) momentul (rapirii-sechestrarii) care dealtfel este foarte apropiata în timp de cea a sesizarii organelor judiciare (ancheta…U.P.) de catre A.M.prin serviciul de urgenta 112 ! Prin urmare,folosind inclusiv analogia juridica si fiind vorba de o infractiune continua ( autoritatile statului roman CRIMINAL SI MAFIOT nu au avut nici un moment vreo dovada,de orice natura,a eliberarii acesteia ) si flagrantul se prelungeste în timp pîna la încetarea continuitatii infractiunii de lipsire de libertate în mod ilegal prin rapire (adica pîna la momentul eliberarii acesteia) ! Deci toate afirmatiile, din toata MASS-MEDIA sînt niste tembelisme (aberatii, ologifrenii sau cum vreti-doriti sa formulez mai elocvent) a unor minti bolnave si diabolice.Aratati-mi mie vreunul din avizatii-specialistii în drept, prezenti în toata MASS-MEDIA (televiziuni,presa scrisa,on-line etc.) care sa va fi explicat atît de ,,scurt si la obiect ” folosind limbaj relativ comun si accesibil oricarui om ( indiferent de mediul social din care provine) ,, cum sta treaba cu flagrantul, case parasite”…s.a.m.d.
Dealtfel ramai de-a dreptul siderat-oripilat cînd vezi ( constati,cu propriile simturi) ce le poate debita mintea si cum amesteca lucrurile. 1.Daca era parasita precum au afirmat…cu atit mai mult puteau intra (,,nu avea cine se supara…ca doar era a nimanui”…nu ? ). Intr-o situatie atît de grava,greu era sa bati la poarte unei case învecinate ( nu mai vorbim de alte autoritati precum Primarie, O.C.P.I. , Prefectura s.a.m.d.pe care îi putei convoca de urgenta… indiferent de ora ), mai apropiate sau mai îndepartate ( de vroiai sa nu ,,trezesti” infractorii ),ca sa întrebi ,,cît de parasita era casa aceea”( nu mai vorbim de bazele de date la care are acces militia,fiindca deja este prea mult pentru ei…este de domeniul S.F.).Pentru porcarii-infractiuni stiu sa le acceseze… 2. Momentul perchezitiei nu trebuie neaparat da corespunda cu cel prevazut inclusiv de art.20 C.P.rap.la art.17 din Constitutia Romaniei…( daca vreti sa stiti adevarul,toate aceste încadrari juridice întru combaterea infractorilor, inclusiv din justiti,au plecat de la mine).Inclusiv art.297 si 269 C.P. rap.la art.17 C.P. si coroborat cu art.97-103 C.P.P.Amesteca intentionat si cu rea-credinta momentele/ procedurile în cazul unei anchete penale.Din pacate este plin M.A.I.-ul ( I.G.P.R.-ul cu cei din subordine ) si PARCHETELE de specimene,analfabeti juridic.Le-am spus deasemenea în nenumarate rînduri tuturor ( cu precadere organelor judiciare ) si faptul ca,degeaba esti toba de carte daca interpretezi si aplici denaturat/ strîmb ( cu rea credinta – infractional ) actul de justitie.Ajungi astfel sa fi pe picior de egalitate cu analfabetii juridic.
corectare : justitie respectiv astfel de specimene
… [Trackback]
[…] Find More to that Topic: mainnews.ro/procurorul-care-a-coordonat-interventia-in-cazul-alexandrei-contesta-suspendarea-sa-din-functie/ […]