Cum ar putea scăpa de reforma „pensiilor speciale” 95% dintre beneficiari
Reforma „pensiilor speciale” este unul dintre obiectivele asumate de România în Planul Național de Redresare și Reziliență, de îndeplinirea căruia depinde și deblocarea fondurilor atât de necesare pentru modernizarea țării.
Termenul de adoptare a unui act normativ prin care să fie reduse cheltuielile cu aceste pensii este la finele anului 2022. Până atunci vor trebui liderii coaliției de guvernare să găsească o formulă care să mulțumească Comisia Europeană. Marea miză o reprezintă modul în care sunt definite „pensiile speciale”.
Ce sunt „pensiile speciale”
Noțiunea de „pensie specială” nu se regăsește în nicio lege, acesta fiind practic o denumire generică a pensiilor care se abat de la principiul contributivității. De aceste venituri beneficiază magistraţi, cadre militare, polițiști, diplomați, piloți de avion, etc.
Ideea de bază a introducerii „pensiilor speciale” a fost ca angajații din anumite domenii în care specificul activității nu permite lucrul până la o vârstă înaintată și care ar presupune un stagiu de cotizarea mai mic (ex: militarii) să poată beneficia de un venit decent după ieșirea din activitate.
Problema a apărut când au început să beneficieze de astfel de venituri și categorii de angajați care nu s-ar încadra nici pe departe în principiul enunțat mai sus (ex: parlamentari, diplomați). În plus, au apărut tot felul de anomalii, izvorâte dintr-o formulă de calcul a pensiei absolut bizară, în care anumite persoane, în general foști magistrați, au început să încaseze pensii mult mai mari decât indemnizația șefului statului.
Cum vrea Ciolacu să fenteze Comisia
Nu există o cifră exactă a acestor beneficii, acesta depinzând de ce includem în categoria „pensiilor speciale”. Jurnaliștii de la Rise Project au realizat o statistică care cuprinde circa 190.000 de pensii, însă aici nu sunt luate în calcul rentele viagere acordate sportivilor, la rândul lor venituri care se abat de la principiul contributivității.
Cu un ochi tot timpul pe sondaje, liderii coaliției de guvernare încearcă să împace și capra și varza. Pe de o parte să mulțumească Comisia, fără însă a supăra segmente masive din electorat. Într-o declarație făcută luni, 18 iulie, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a susținut că pensiile foștilor militari (MAI, MApN, SRI, SIE, STS, SPP), în jur de 180.000, nu reprezintă pensii „speciale”, ci „ocupaționale”.
„Din punctul meu de vedere, sunt pensii ocupaţionale, nu pensii speciale. Acelaşi lucru am văzut că este şi la Ministerul de Interne. Din punctul meu de vedere (..) şi nu l-am avut numai acum, sunt pensii ocupaţionale, nu pensii speciale”, a declarat Marcel Ciolacu, citat de News.ro.
De aceeași părere este și ministrul liberal al afacerilor interne, Lucian Bode.
„O poziţie diferită faţă de Ministerul Muncii am avut eu şi ministrul apărării (n.r. – Vasile Dâncu). Eu am spus clar: am citit de mai multe ori articolul 215 (n.r. – jalonul) din PNRR. Nu am înţeles nicăieri că eeste vorba de pensii militare. Am arătat ce înseamnă pensie de serviciu, ce e ocupaţională”, a transmis joi, 14 iulie, Lucian Bode.
Această idee însă ar fi respinsă de Bruxelles. Conform publicației Economedia.ro, care citează surse guvernamentale, Comisia Europeană a cerut României să includă și pensiile militare în reforma sistemului de pensii, care se va baza pe principiul contributivității.
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii
[…] Concret, este vorba despre jalonul care prevede reforma sistemului de pensii, ce ar urma să se bazeze pe principiul contributivității, dar în cadrul căreia Guvernul nu își dorește să introducă și „pensiile speciale”. Detalii aici. […]