Reforma Tratatelor Uniunii Europene – Care este miza dezbaterii și de ce se opune România?
Conferința pentru Viitorul Europei a adus în spațiul public o dezbatere legată de reforma Tratatelor de funcționare a Uniunii Europene. România și alte 12 state membre UE au anunțat că se opun din principiu oricărui demers de modificare a documentelor care stau la baza instituțiilor europene, înainte de a exista o analiză serioasă și aprofundată, menționând că ar trebui să existe alte priorități la nivelul UE, potrivit poziției transmise de Ministerul de Externe, marți, 10 mai.
La finalul Conferinței pentru Viitorul Europei, a fost întocmit un raport care cuprinde peste 49 de propuneri și 320 de măsuri de care instituțiile europene ar trebui să țină cont în viitor.
Pentru ca o parte din aceste recomandări să fie și puse în practică, Parlamentul European susține că este necesară modificarea tratatelor care stau la baza Uniunii Europene și a pornit o dezbatere în acest sens la nivelul instituțiilor europene, ale cărei concluzii ar urma să apară în toamnă.
Dezbaterea este susținută și la nivelul Comisiei Europene, iar Ursula von der Leyen a spus, luni, că una dintre măsuri ar viza eliminarea dreptului de veto al statelor membre UE în anumite domenii.
Miza – viitorul Comisiei Europene
Principala țintă a dezbaterilor legate de modificarea Tratatelor de funcționare a UE este însăși birocrația europeană, iar cea mai vizibilă instituție în acest sens este Comisia Europeană, susține prodecanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA, Andrei Țăranu.
„Acest demers a început după ce, în Franța și nu numai, au avut loc alegeri și au observat că există un val populist eurosceptic și suveranist la nivelul întregii Europe. Aceste mișcări sunt îndreptate împotriva birocrației de la Bruxelles, ce este destul de auto-centrată.
Nu se lucrează transparent în raport cu cetățenii europeni și aproape că sunt comandate anumite reacții la nivel politic, cerând unor state importante precum Germania, Franța, să o sprijine. Nu întotdeauna Franța și Germania sunt în acord cu aceste cereri ale acestei birocrații”, a explicat politologul Andrei Țăranu, pentru Main News.
Comisia Europeană este o structură a cărei funcții pot fi asemănate cu cele ale unui guvern național. Diferența, în schimb, este că forul european nu răspunde în fața Parlamentului European, așa cum se întâmplă în principalele democrații naționale, ci ține, mai degrabă, de Consiliul European, forul format din liderii celor 27 de state membre.
„Schimbarea tratatelor presupune o creștere mai mare a puterii și influenței Parlamentului European și începerea unei federalizări. Primele 3 țări importante din UE (n.r. Italia, Franța, Germania) aduc critici vehemente și sunt tot mai neobediente față de Comisia Europeană.
Aici se încearcă un echilibru între puterile din interiorul UE, echilibru care, în ultimă instanță, ar fi în favoarea Comisiei, pentru că o ține în viață, chiar dacă îi mai taie din puteri. Ca să păstreze UE, vor limita sau vor încerca să-i limiteze puterile (n.r. Comisiei Europene)”, a adăugat profesorul din cadrul SNSPA.
De ce se opune România?
Ideea de modificare a tratatelor de funcționare a Uniunii Europene este criticată, în schimb, de 13 state: Bulgaria, Croatia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Lituania, Malta, Polonia, România și Suedia, potrivit unui document publicat pe pagina de Twitter a reprezentanței Suediei la UE.
Europarlamentarii USR, ce fac parte din grupul Renew Europe, apropiat de liderul francez Emmanuel Macron, susținător al demersului, au criticat poziția României, acuzând Guvernul de la București că este „fără imaginație și voință politică”.
Aceștia au mai menționat că România ar putea avea de câștigat, întrucât, în urma reformelor propuse, sistemul de decizii care întârzie aderarea țării noastre la Schengen ar fi simplificat, lucru confirmat și de politologul Andrei Țăranu.
„Opoziția statului român la reformele necesare în UE arată și o lipsă de curaj și asumare în politica europeană și extragerea sa din participarea la reforma Uniunii cu instituții și proceduri adaptate la noile realități”, se mai arată într-un comunicat al USR.
Într-un punct de vedere trimis marți de Ministerul Afacerilor Externe, diplomații români susțin că documentul prezintă „o poziționare de principiu”.
„Documentul de poziție exprimă foarte clar angajamentul și disponibilitatea respectivelor state membre de a se angaja constructiv în procesele de reformă evidențiate ca necesare din studiul atent al propunerilor rezultate din dezbaterile CoFE, care reflectă în mod direct preocupările și așteptările imediate și concrete ale cetățenilor europeni”, a explicat Ministerul de Externe.
MAE subliniază că punctul de vedere al celor 13 state propune o abordare graduală și că nu ar înlătura perspectiva unei modificări a Tratatelor UE.
În schimb, oficialii români consideră că prioritatea din acest moment ar trebui să fie aspectele concrete care preocupă cetățeanul european, cu accent pe relansarea economică post-criză, crearea de locuri de muncă, tranziția climatică, sistemele performante de sănătate și efectele negative ale războiului din Ucraina.
„Progrese importante pot fi realizate și în cadrul actual al Tratatelor UE și, așa cum a reieșit din dezbaterile CoFE, cetățenii europeni sunt preocupați prioritar de aspectele concrete menționate mai sus. Prin urmare, nu este vorba de a exclude reforme de tip instituțional, acolo unde este cazul, ci de a evita grăbirea unor astfel de procese şi declanșarea acestora fără o analiză necesară și aprofundată”, este concluzia MAE.
Sursă foto: Inquam Photos / George Călin
Comentarii
[…] Scholz s-a mai referit și la dezbaterea care a acaparat în primăvară UE, prin care se cere renunțarea la deciziile luate în unaminitate în ceea ce privește politica […]