🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Partidul Social Democrat pare că a avut parte de un an cu ghinion. 2019, un an de plină ascensiune pentru liberali, a însemnat pentru social-democrați un an plin de necazuri și nereușite. Alegerile, arestarea lui Dragnea, căderea Guvernului, sunt doar câteva exemple. Acum, la final de an, PSD se află în opoziție și încearcă să se „reinventeze” sub conducerea lui Marcel Ciolacu.

Alegerile din 26 mai

Alegerile europarlamentare din luna mai au fost prima lovitură din anul 2019 pentru Partidul Social Democrat. Românii s-au prezentat la vot în număr record, prezența finală la urne fiind de 49,02%, adică nu mai puțin de 8.954.959 de persoane.

Putem numi alegerile din luna mai o “revoluție” a românilor care au sancționat prin vot asaltul asupra justiției din ultimii ani, produs de Guvernul PSD. Rezultatele spun asta. PSD a obținut cel mai mic scor istoric în 26 mai.

Rezultatele finale ale alegerilor europarlamentare din 2019 au arătat că PSD a obținut doar 22,5, plasându-se pe locul al doilea, urmat foarte aproape de Alianța 2020 USR-PLUS, care a avut 22,4 la sută din voturi. Doar 13.000 de voturi au făcut diferența între PSD și USR-PLUS.

PSD a obținut 9 mandate de europarlamentari.

Arestarea liderului PSD

La doar o zi după eșecul PSD de la alegerile europarlamentare, pe 27 mai, președintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat de Înalta Curte la 3 ani și 6 luni de închisoare pentru acuzațiile din dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman. La conducerea partidului vine Viorica Dăncilă.

Ruperea coaliției

ALDE a decis pe 26 august 2019 să iasă de la guvernare și să rupă alianța cu PSD. Tăriceanu nu mai face parte astfel din Executiv și renunță la candidatura de la alegerile prezidențiale, dar și la șefia Senatului.

Varianta inițială prezentată a fost aceea că cele două partide nu s-au înțeles în privința restructurării guvernului și întocmirea unui nou program de guvernare. Mai târziu însă, chiar Călin Popescu Tăriceanu a recunoscut, că motivul divorțului PSD-ALDE a fost desemnarea unui candidat pentru prezidențiale.

„După alegerile din 26 mai am avut o discuție cu doamna Dăncilă, noul președinte al PSD, după ceea ce s-a întâmplat cu Dragnea. Ea mi-a spus că-și menține angajamentele luate de Liviu Dragnea. Mi-a spus cu o seninătate cuceritoare că știe faptul că eu stau mult mai bine în sondaje, că eu voi fi candidatul, dar că are nevoie de niște sondaje pe care să le prezinte partidului, să-și justifice decizia. După două săptămâni mi-a spus că au venit sondajele, după aceea mi-a spus că mai trebuie încă un sondaj, după patru săptămâni mi-a zis că mai este nevoie de încă un sondaj și apoi a început să meargă prin țară, iar organizațiile îi cer să candideze ea la prezidențiale. Apoi au organizat o ședință CEX și de acolo doamna Dăncilă a ieșit drept candidat la prezidențiale.
După care mă întâlnesc cu ea și îi zic: păi, ce faci? Ce am vorbit? Mi-a zis că-i cere partidul. Bun, i-am zis! Nu puteai să-mi zici de la bun început, nu puteai să fi corectă de la bun început și să-mi spui adevărul? I-am spus atunci, direct, că-i doresc tot binele, dar eu nu mai am încredere în dumneaei și în PSD. Nu puteam să mai am încredere că în momentele importante putem colabora și acesta a fost motivul pentru care am părăsit guvernare„, a spus Călin Popescu Tăriceanu

Dăncilă candidează deci din partea PSD. Tăriceanu alege însă să nu candideze din partea ALDE, ci semnează o alianță politică cu Victor Ponta, fost PSD-ist, prin care îl susțin în campania electorală pe Mircea Diaconu, candidat independent.

Căderea Guvernului

De departe una dintre cele mai puternice lovituri pentru PSD a fost căderea Guvernului. Cu doar o lună înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale, pe 10 octombrie, s-a votat moțiunea de cenzură, iar Guvernul condus de Viorica Dăncilă, candidat la alegerile prezidențiale, a plecat acasă.
Conform unui sondaj IMAS din 30 octombrie, la întrebarea “dacă alegerile prezidențiale ar avea loc duminică, pe cine ați vota”, doar 15,1% din respondenți au spus că ar alege-o pe Viorica Dăncilă, candidata PSD clasându-se abia pe locul al treilea, după Klaus Iohannsi și Mircea Diaconu.

Scor rușinos la alegerile prezidențiale

Cu candidatura sa la alegerile prezidențiale, Viorica Dăncilă a marcat o dublă premieră. Președintele PSD reușește să intre în al doilea tur al alegerilor din 2019, alături de Klaus Iohannis, cu un scor de 22,26% și devine prima femeie care ajunge atât de departe în cursa pentru Cotroceni. O reușită de altfel pentru Partidul Social Democrat.

În turul doi al alegerilor lucrurile stau însă diferit. Viorica Dăncilă obține un procent de 34,12% din voturi și marchează astfel cel mai slab scor din istoria Partidului Social Democrat la alegerile prezidențiale.

Bomboana de pe tort

Anul cu ghinion al PSD a fost încununat de un dosar de mare corupție în care trei parlamentari PSD au calitatea de suspecți. Este vorba despre dosarul șpăgilor de la DRDP Timișoara, proaspăt scos de DNA, care demonstrează faptul că domeniul transporturilor și punctele vamale din vestul țării sunt controlate politic de baronii locali. Este încă o bilă neagră pentru PSD.

Printre principalele acuzații ale anchetatorilor sunt legate de faptul că angajații de la DRDP Timișoara plăteau taxe de protecție lunare către filiala locală a PSD pentru a-și proteja funcțiile, pe care de altfel le obțineau pe pile.

Dosarul deschis DNA are multe încrengături și arată chiar că și fostul președinte al partidului, Viorica Dăncilă, se implica pentru „bunul mers al lucrurilor”.

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp