Proiectul „România Educată” al Administrației Prezidențiale și obiectivele asumate de România pentru domeniul Educației prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt pilonii pe care a fost construit programul de guvernare al Cabinetului propus de Nicolae Ciucă. 

Dacă va obține cele 234 de voturi necesare învestirii, Sorin Cîmpeanu ar urma să rămână ministrul Educației și în Cabinetul Ciucă.

„Educaţia reprezintă şansa pe care fiecare stat şi-o acordă pentru viitor. Fără educaţie o ţară nu poate garanta nici sănătatea, nici securitatea şi nici prosperitatea. România Educată este indispensabilă unei Românii puternice şi prospere. România trebuie să fie ţara în care fiecare cetăţean îşi găseşte şansa de a-şi îndeplini potenţialul, plecând de la accesul echitabil la o educaţie de calitate”, potrivit programului de guvernare al Cabinetului Ciucă.

„România Educată”, în programul de guvernare

Programul de guvernare pe domeniul Educației conține mai multe capitole din programul „România Educată”, lansat de președintele Klaus Iohannis.

„Pentru operaţionalizarea acestui proiect, Guvernul va susţine creşteri graduale, până în anul 2024, pentru finanţarea educaţiei, de până la 18% din bugetul naţional (6% din PIB) şi de până la 3% din bugetul naţional (1% din PIB) pentru finanţarea publică a cercetării, complementar cu finanțarea asigurată prin PNRR, sub tutela Proiectului România Educată”, se arată în programul de guvernare propus de PNL și UDMR.

Obiectivele strategice asumate din România Educată, în programul de guvernare:

„1. Revizuirea cadrului normativ naţional pentru a oferi coerenţă, predictibilitate şi stabilitate sistemului care să garanteze preluarea drepturilor câştigate şi prezente în legislaţia în vigoare pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, cât şi debirocratizarea în vederea uşurării procesului de înfiinţare de unităţi şcolare preuniversitare şi universitare. Reforma carierei didactice. Regândirea şi flexibilizarea formării iniţiale pe baze solide, mai ales prin activităţi practice la clasă, sub îndrumarea unor mentori cu experienţă, dar şi modele de bună practică din ţară şi din străinătate; formarea continuă se va corela cu nevoile de la nivel naţional şi comunitar.
Implementarea unor politici meritocratice de salarizare; Schimbarea modului de evoluţie în carieră şi diversificarea profilurilor profesionale, în ideea stimulării abordărilor trans- şi interdisciplinare;

2. Regândirea şi profesionalizarea guvernanţei sistemului de educaţie în concordanţă cu reforma administraţiei publice;

3. Crearea unui sistem coerent de evaluare a sistemului de educaţie, atât la nivel central, cât şi local, şi corelarea cu sistemul de finanţare; Corelarea sistemului de evaluare la programele de evaluare standardizate internaţional care au scopul de a măsura cât de bine sunt pregătiţi elevii să facă faţă provocărilor vieţii active sau vieţii educaţionale;

4. Digitalizarea procesului educaţional şi interconectarea bazelor de date, atât la nivel de sistem educaţional, cât şi în raport cu alte domenii, pentru a permite abordări integrate: Wi-Fi-Campus pentru toate şcolile şi universităţile de stat din România + Biblioteca Virtuală + îmbunătăţirea competenţelor digitale atât pentru elevi, cât şi pentru profesori;

5. Programe de incluziune socială şi oferirea de şanse egale la educaţie pentru reducerea părăsirii timpurii a şcolii şi a analfabetismului funcţional;

6. Generalizarea etapizată a programului „masă caldă la școală” și ”școală după școală” și promovarea unei viziuni coerente de integrare a tuturor programelor care au același obiectiv și același grup ținta;

7. Finanțarea unui program de suport educațional, prin practica pedagogică a studenților de la facultățile de limbă română în școlile și comunitățile minorităților naționale;

8. Finanțarea fondului de carte în limba română pentru elevii care studiază în limbile minorităților naționale (inclusiv carte digitală);

9. Crearea unor rute complete pentru profilurile teoretic, profesional şi vocaţional, care să includă toate nivelurile de calificare. Învăţământul profesional redevine un nod esenţial al legăturii educaţiei cu piaţa muncii, nemaifiind considerat o opţiune negativă a candidaţilor;

10. Profesionalizarea managementului unităţilor şi instituţiilor de învăţământ, astfel încât să se asigure stabilitatea, coerenţa şi competenţa în procesul de conducere a acestora;

11. Regândirea infrastructurii educaţionale şi de cercetare, pe baza tendinţelor demografice, migratorii şi socioeconomice, pentru a reduce decalajele şi a creşte performanţa sistemului de educaţie şi cercetare. Introducerea considerentelor legate de sustenabilitate şi protecţia mediului în abordarea investiţiilor în infrastructura şcolară;

12. Guvernul României va adopta și implementa o strategie națională pentru creșterea gradului de cunoaștere a limbii române de către cetățenii români aparținând minorităților naționale. Se au în vedere următoarele direcții de acțiune: aplicarea prevederilor Legii educației naționale în privința predării limbii române pentru elevi care studiază în limbile minorităților naționale, finanțarea unui program de schimburi de elevi, cu scopul de a avea posibilitatea utilizării (mai extinse) a limbii române și finanțarea unor tabere de limbă română pentru elevii care studiază în limbile minorităților naționale;

13. Promovarea integrităţii şi eticii în sistemul educaţional. Realizarea unui Registru Unic Naţional Integrat al Diplomelor şi Actelor de Studiu (RUNIDAS) prin interconectarea şi completarea bazelor de date din sistemul de învăţământ preuniversitar – Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR), REI şi, respectiv, din sistemul de învăţământ superior – Registrul matricol unic al universităţilor din România (RMUR) şi ANS, în vederea urmăririi parcursului educaţional al absolvenţilor, precum şi pentru prevenirea fraudelor în domeniul diplomelor/actelor de studii. RUNIDAS va cuprinde toate tezele de licenţă, disertaţiile şi lucrările de doctorat, dar şi diplomele de bacalaureat, licenţă, master şi doctor, eliberate de către unităţile şi instituţiile de învăţământ din România, şi va putea fi interogat în condiţiile respectării prevederilor GDPR şi a legislaţiei privind drepturile de autor. Pentru o susţinere eficientă a e-guvernanţei, RUNIDAS va putea fi conectat cu Registrul de Evidenţă al Salariaţilor din România (REVISAL), precum şi cu Baza de Date a Evidenţei Populaţiei”

La capitolul dedicat obiectivelor specifice în învățământul preuniversitar sunt menționate următoarele obiective:

– Acces pentru toţi copiii în creşe şi grădiniţe – Asigurarea finanţării per antepreşcolar; Generalizarea treptată a cuprinderii copiilor de 5, 4 şi 3 ani în învăţământul preşcolar, până în anul 2025; Finalizarea procesului de preluare din perspectivă conceptuală și metodologică a creşelor în sistemul național de învățământ;

– Servicii educaţionale de calitate pentru toţi elevii – Creşterea accesului şi participării la educaţie de calitate pentru toţi copiii, indiferent de mediul de rezidenţă; Scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii până la nivelul mediu înregistrat în Uniunea
Europeană; Oferirea serviciilor de consiliere şi orientare (inclusiv logopedie) pentru toţi elevii; Certificarea calificărilor din sistemul de învăţământ secundar superior în vederea valorificării lor pe piaţa muncii sau în tranziţia către alte forme de educaţie, inclusiv la filiera teoretică (ex. certificări informatică, limbi străine);

– Rute profesionale şi vocaţionale pentru o societate emergentă;

– Cariera didactică – profesionişti în educaţie – Regândirea sistemului de formare iniţială, valorificarea liceelor pedagogice în cariera
didactică şi extinderea masteratului didactic, respectiv extinderea ofertei de cursuri postuniversitare de conversie profesională; Creşterea gradului de pregătire practică a cadrelor didactice şi diversificarea contextelor de formare; Salarizarea atractivă diferenţiată pe criterii de performanţă;

– Managementul unităţilor de învăţământ – profesionalizare;

–Infrastructura şcolară – siguranță si calitate: Construirea de creşe şi grădiniţe, în acord cu obiectivele privind rata de cuprindere a copiilor cu vârsta 0 – 6 ani; Construcţia şi dezvoltarea de campusuri şcolare, inclusiv pentru învățământ dual; Construirea de terenuri și săli de sport pentru unitățile de învățământ din zona educației timpurii precum și a celor din ciclul primar, gimnazial și liceal;”, sunt obiectivele pentru învățământul preuniversitar, din programul de guvernare al Cabinetului Ciucă.

La capitolul legat de învățământul superior sunt menționate mai multe capitole, printre care se regăsesc: Reforma universităților, internaţionalizarea învăţământului superior, consolidarea performanţei cercetării universitare.

Obiectivele asumate prin PNRR

Programul de guvernare al Cabinetului Ciucă conține și obiectivele asumate de România prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență:

„- Elaborarea și adoptarea pachetului legislativ pentru implementarea proiectului „România Educată”:

• Aprobarea pachetului legislativ care va asigura implementarea Proiectului „România Educată”

– Sistem de educație timpurie unitar, incluziv și de calitate:

• Intrarea în vigoare a Ordinului ministerial (OM) pentru adoptarea Programului-cadru intersectorial pentru dezvoltarea serviciilor de educație timpurie unitară, incluzivă și de calitate;
• Rata de participare a copiilor de la 0 la 3 ani la serviciile de educație timpurie;
• Rata de participare a copiilor de 3-6 ani la serviciile de educație;

– Reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru a preveni și a reduce abandonul școlar:

• Intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului de stabilire a cadrului legislativ pentru implementarea Programului național de reducere a abandonului școlar timpuriu;
• Intrarea în vigoare a Ordinului ministerial pentru utilizarea instrumentului MATE la nivel național;

– Constituirea unei rute profesionale complete pentru învățământul superior cu profil etnic
• Intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului de aprobare a Metodologiei de organizare a rutei complete de învăţamânt dual și a noilor calificări rezultate din ruta completă de invatamânt dual;
• Ponderea elevilor înscriși pe traseul profesional, în raport cu numărul total de elevi înscrişi în învăţământul secundar;

– Adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educației

• Intrarea în vigoare a Ordinului ministerial (MO) pentru asigurarea standardelor pentru dotarea școlilor cu echipamente tehnologice și resurse în scopuri educaționale online și pentru a asigura un impact durabil al investițiilor propuse;
• Intrarea în vigoare a actului legislativ care stabileşte profilului viitorului cadru didactic privind competenţele digitale şi modalitatea de evaluare a competenţelor digitale în cadrul examenelor şcolare;
• Intrarea în vigoare a actului legislativ pentru Cadru de referință național privind competențele digitale pentru Învăţamantul Preuniversitar (CRCDIP);

– Cadru normativ actualizat pentru a asigura standarde de proiectare, construcție și dotare prietenoase cu mediul înconjurător în sistemul de educație preuniversitar

• Intrarea în vigoare a amendamentelor la cadrul legislativ pentru creșterea calității mediilor de învățare;

– Reforma guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar și profesionalizarea managementului

• Semnarea contractului de asistență tehnică pentru elaborarea Planului de acțiune pentru reforma guvernanței, inclusiv programul de formare și instruire pentru manageri și inspectori;

• Publicarea și implementarea unui plan de acțiune pentru reforma guvernanței, inclusiv programul de formare și instruire pentru manageri și inspectori”

Sursă foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp