Saturday, December 7, 2019
Jurnalism corect


Urmările cazului Caracal: 29 dosare de răpire, redeschise pentru că au fost clasate ilegal

By Robert Madaianu , in Fara categorie , at 22 noiembrie 2019 Etichete: , ,

Parchetul General a verificat peste 17.000 de dosare de răpire, la nivelul întregii țări, după izbucnirea scandalului legat de intervenția din Caracal. În 29 dintre cazuri s-a constatat că anchetele au fost închise în mod nelegal, astfel că s-a dispus reluarea cercetărilor. 

,,În urma controlului au fost infirmate, în totalitate sau în parte, un număr de 29 soluţii de neurmărire penală/netrimitere în judecată, apreciate ca fiind nelegale şi netemeinice”, a transmis Parchetul General.

Controlul a fost demarat în urma controverselor apărute în urma intervenției în cazul crimelor din Caracal. În august, procurorul general al României a dispus verificarea tuturor dosarelor de lipsire de libertate din ultimii 10 ani.

,,În perioada 2009 – 2019, la parchetele civile şi militare de pe lângă curţile de apel din ţară şi unităţile subordonate acestora au fost înregistrate 17.631 dosare având ca obiect infracţiunea de lipsire de libertate (16.492 cu autori cunoscuţi, iar diferenţa de 1.139 cu autori necunoscuţi), din care 2.013 dosare  s-au format ca urmare a  sesizărilor prin intermediul S.N.U.A.U. 112”, se arată în statistica parchetului.

Dintre acestea au fost soluţionate 14.302 dosare, din care: 1.491 dosare, prin trimiterea în judecată şi 12.811 dosare (737 cu autori nescunoscuţi), prin soluţii de neurmărire penală sau netrimitere în judecată. 10,4% dintre dosare au fost, așadar, trimise în instanță.

Citeste si:  IGPR: Apelurile abuzive la 112 vor fi sancționate mai aspru/ Amenzile sunt de 10 ori mai mari

În dosarele în care au fost dispuse soluţii de neurmărire penală/netrimitere în judecată, faptele de lipsire de libertate în mod ilegal au privit:

  • Sesizări ale unor persoane vătămate care, ulterior, au revenit asupra acestora, susținând că aspectele reclamate nu erau reale, iar faptele nu au existat;
  • Plecări voluntare ale minorilor de la domiciliu sau din centrele de plasament (unele din ele fiind sesizate inițial ca dispariții), care au reclamat că au fost victime ale unor infracțiuni de lipsire de libertate sau chiar viol, întrucât se temeau de reacția părinților;
  • Exercitarea abuzivă a autorității părintești de către părinții despărțiți în fapt (unul din părinți a luat copilul fără consimțământul celuilalt părinte) sau divorţaţi, pe fondul existenţei unor neînţelegeri între aceştia legate de custodia copiilor minori;
  • Sesizări formulate de rude (de regulă părinţi) privind presupuse fapte de lipsire de libertate a copiilor, neconfirmate ulterior de persoanele vătămate, rezultând, în fapt, că părinţii nu erau de acord cu relaţiile în care erau implicaţi copiii lor;
  • Sesizări vizând modalitatea în care lucrătorii de poliţie şi-au îndeplinit îndatoririle de serviciu cu ocazia intervenţiilor, persoanele vătămate invocând faptul că ar fi fost lipsite de libertate cu ocazia conducerii la sediul poliţiei sau cu ocazia desfășurării anchetei;
  • Sesizări îndreptate împotriva jandarmilor, polițiștilor locali sau agenților de pază, privind comiterea unor fapte de lipsire de libertate în mod ilegal, în general în concurs și cu unele fapte de purtare abuzivă sau abuz în serviciu;
  • Conflicte apărute între soți/foști soți/concubini, în care persoanele vătămate (de sex feminin) au reclamat că au fost victime ale unor agresiuni fizice, arătând totodată că au fost lipsite de libertate, în sensul că nu li s-a mai dat voie să plece din locuință sau că au fost luate cu mașina de acasă, ori de pe stradă, împotriva voinței lor. În majoritatea cazurilor s-a stabilit fie că faptele nu se confirmă, fie că sesizările au fost nereale, persoanele vătămate revenind asupra declarațiilor sau împăcându-se cu autorul;
  • Neînţelegeri între soţi/concubini pe fondul consumului excesiv de alcool, în urma cărora părţile au făcut sesizări nereale, inclusiv din dorinţa de răzbunare, etc, potrivit Parchetului General.
Citeste si:  Fost șef DIICOT, despre cazul de la Caracal : S-a dovedit că multe date publice sunt eronate/ Acuzațiile la adresa procurorilor, nejustificate

Deși, în urma controlului, s-a constatat că, în general, actele de urmărire penală au fost efectuate în mod ritmic, au fost descoperite și o serie de nereguli.

,,Au fost identificate şi o serie de neregularităţi, respectiv lăsarea în nelucrare a unora dintre dosare, lipsa de ritmicitate în administrarea probatorului, audierea cu întârziere a persoanei vătămate şi/sau a reprezentantului legal al acesteia, încălcarea dispoziţiilor art. 93 Cod procedură penală privind asistenţa juridică a persoanelor vătămate minore ş.a”, mai arată procurorii.

Sursă foto: Inquam Photos / Bogdan Danescu

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    MainNews

    FREE
    VIEW