Coaliţia discută restanţele la reforma pensiilor speciale ale magistraţilor, pe fondul divergenţelor privind salariile din administraţie
Liderii coaliţiei de guvernare s-au reunit marţi, la Palatul Victoria, pentru a discuta restanţele privind reforma pensiilor speciale ale magistraţilor, în condiţiile în care Guvernul vrea să îşi angajeze răspunderea în Parlament până la finalul săptămânii, dacă primeşte avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Situaţia este presantă, deoarece România trebuie să finalizeze acest jalon din PNRR până pe 28 noiembrie, riscând pierderea a 231 milioane de euro.
Premierul a declarat recent că sunt „premise bune” ca instituţia să transmită rapid punctul de vedere asupra proiectului.
„Există premise bune ca Guvernul să primească un aviz mult mai repede, de la CSM, pe proiectul pensiilor magistraţilor. Ne propunem ca săptămâna aceasta, joi, în şedinţa de guvern, sau vineri cel târziu, să declanşăm procedura de angajare a răspunderii în Parlament.”, a transmis Ilie Bolojan.
Proiectul de lege, publicat miercuri în transparenţă decizională de Ministerul Muncii şi Ministerul Justiţiei, stabileşte că pensia va reprezenta 55% din media indemnizaţiilor brute din ultimii cinci ani, fără a depăşi 70% din ultima indemnizaţie netă. Tranziţia către vârsta de pensionare de 65 de ani ar urma să dureze 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Din vechimea totală necesară de 25 de ani în magistratură, până la 10 ani pot proveni din alte domenii juridice.
CSM a transmis joi proiectul către instanţe şi parchete, iar adunările generale ale magistraţilor sunt convocate pentru 24 şi 25 noiembrie. După centralizarea opiniilor, plenul CSM va emite avizul instituţional.
„Atâta timp cât PSD-ul este la guvernare, salariile cresc, nu scad. Nu vom face parte din nicio guvernare care scade salariile. Dacă are de gând cineva să facă acest lucru, PSD-ul iese de la guvernare şi nu girăm aşa ceva.”, a declarat liderul PSD, Sorin Grindeanu.
Executivul insistă însă că proiectul de reformă administrativă nu prevede reduceri procentuale aplicate direct salariilor.
„Nu este vorba de o tăiere a salariilor cu vreun procent. Salariile nu se taie cu 10%. Este vorba doar despre o reducere a fondului de cheltuieli de personal, iar fiecare ordonator de credite va decide cum va opera această reducere. Exemple pot fi tăierea sporurilor sau restructurările.”, a declarat Ioana Ene Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului.
Oficialii români insistă că reforma trebuie adoptată până la 28 noiembrie pentru a nu pierde fondurile europene. Magistraţii susţin însă, în repetate rânduri, că jalonul ar fi fost deja îndeplinit încă din 2024, ceea ce menţine tensiunea dintre sistemul judiciar şi autorităţi.
