Monday, November 25, 2024
Jurnalism corect


🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale click

Update: Executivul a amânat rectificarea bugetară la solicitarea celor de la ALDE/ Dăncilă: Este o rectificare pozitivă/ Consiliul Fiscal critică proiectul

By Raluca Ionescu-Heroiu , in Politic , at 8 august 2019 Etichete: , ,

Update: Guvernul a amânat adoptarea rectificării bugetare, urmând ca discuțiile să fie reluate la începutul săptămânii viitoare. Decizia premierului a fost luată ca urmare a discuțiilor cu cei de la ALDE care nu sunt de cord cu tăierea bugetelor pentru investiții:

„ALDE salută decizia premierului Viorica Dăncilă de a amâna adoptarea în şedinţa de guvern de azi a proiectului primei rectificări bugetare. Aşa cum ne-a fost prezentat, acest proiect de rectificare bugetară riscă să ducă la depăşirea ţintei de deficit bugetar stabilite. În mod repetat, inclusiv public, ALDE a solicitat alocarea de resurse financiare pentru continuarea investiţiilor în derulare, vorbim în primul rând despre proiectele mari de investiţii (autostrăzi) dar si de investiţiile la nivel local. De asemenea, am atras atenţia asupra nevoii de a asigura resurse pentru cofinanţarea proiectelor cu fonduri europene şi am spus apăsat că nu acceptăm tăierea alocărilor bugetare de la ministere vitale precum transporturile, sănătatea, educaţia”, a precizat Varujan Vosganian, purtător de cuvânt ALDE.

Guvernul dicută, joi, despre adoptarea primei rectificări bugetare a anului 2019. Asta chiar dacă Consiliul Fiscal apreciază că sunt riscuri mari de depășire a țintei de deficit de 3% din PIB. În plus, membrii Consiliului Fiscal sunt de părere că în 2019 economia nu va avea o creștere mai mare de 4%, la finalul anului, față de prognoza Guvernului de 5,5,%. Una dintre cauze este legea pensiilor care va intra în vigoare în luna septembrie. De asemenea, membrii Consiliului Fiscal avertizează că probleme mari vor fi și în anii următori atunci când impactul pensiilor va fi tot mai mare pe bugetul de stat.  

Potrivit unui comunicat al Consiliului Fiscal, România se abate substanțial de la regulile Uniunii Europene. Instituția are rezerve față de nivelul propus de realizare veniturilor bugetare. Se referă, mai ales, la încasările de TVA și la contribuțiile de asigurări sociale.

O povară pe bugetul de stat este și finanțarea unor proiecte din PNDL, din bugetul de stat, în loc să se apeleze la fonduri europene.

„Cheltuielile suplimentare provin atât din majorarea punctului de pensie (2019 – 1 septembrie 2021) cât și din modificarea formulei de calcul și noile drepturi instituite (începând cu 1 septembrie 2021). Astfel, cheltuielile de asistență socială sunt previzionate să se majoreze de la 10,7% din PIB în anul 2019 la 11,4% din PIB în anul 2020, 13,4% din PIB în anul 2021 și 14,4% din PIB în anul 2022. Este dificil de imaginat cum o astfel de evoluție poate fi consistentă cu apropierea soldului bugetar de obiectivul pe termen mediu sau chiar și cu menținerea deficitului bugetar la un nivel inferior pragului de 3%”, se precizează în comunciatul Consiliului Fiscal.

Dăncilă: „Este o rectificare pozitivă”

„Discutăm în şedinţa de Guvern de astăzi prima rectificare bugetară din acest an. Este o rectificare pozitivă prin care asigurăm plata majorată a salariilor şi pensiilor, inclusiv noua creştere pe care o vom aplica începând cu 1 septembrie anul acesta. De asemenea, această rectificare asigură şi continuarea proiectelor de investiţii în domeniile prioritare.(…)

În şedinţa de astăzi aprobăm suplimentarea fondurilor pentru programul Rabla cu suma de 135 de milioane de lei. Astfel, oferim încă 20.000 de vouchere, în valoare de 6.500 de lei fiecare, pentru cei care doresc să îşi înlocuiască autovehiculul vechi cu unul nou puţin poluant”, a spus Dăncilă, la începutul ședinței de Guvern.

Fonduri tăiate de la mai multe ministere

„Diminuările au fost operate de la Ministerul Transporturilor (-128,8 milioane lei), Ministerul Fondurilor Europene (-681,9 milioane lei), Ministerul pentru Mediul de afaceri, Comerț și Antreprenoriat (-243 milioane de lei), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (- 310,4 milioane de lei), Ministerul Cercetării și Inovării (- 369,1 milioane lei), Ministerul Educației Naționale (- 1,03miliarde lei), Secretariatul General al Guvernului (-143,6 milioane lei).

La instituțiile la care au fost diminuate creditele bugetare, nu au fost diminuate corespunzător și creditele de angajament, astfel încât să nu fie afectat procesul de contractare a proiectelor finanțate din fonduri europene precum și a lucrărilor de investiții. Diminuarea referindu-se doar la creditele bugetare (cash)”, informează MFP.

sursa foto: Inquam Photos / George Calin

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *