Turcia a transmis miercuri, 15 iunie, că așteaptă un „răspuns scris” din partea Suediei și Finlandei la obiecțiile Ankarei față de candidaturile lor la NATO.

„Am transmis întrebările noastre în scris acestor două țări. Acum așteptăm răspunsurile lor scrise”, a declarat presei ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu.

Cele două țări nordice au inversat decenii de nealiniere militară prin depunerea cererilor de aderare la NATO în luna mai, după invazia Rusiei în Ucraina.

Cu toate acestea, orice acord de aderare la NATO trebuie să fie aprobat în unanimitate de toți cei 30 de membri ai alianței, iar Turcia a blocat candidaturile celor două țări.

Ankara îi acuză pe vecinii nordici că oferă un refugiu sigur pentru Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), aflat în afara legii și catalogat drept grup „terorist” de Turcia și de aliații săi occidentali.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat miercuri membrilor partidului său că „atâta timp cât Suedia și Finlanda nu adoptă măsuri concrete privind lupta împotriva terorismului, poziția noastră nu se va schimba”.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat luni, în timpul unei vizite în Suedia, că NATO lucrează „din greu și activ” pentru a rezolva preocupările Turciei „cât mai curând posibil”.

Premierul Finlandei, Sanna Marin, a recunoscut marți că cererile de aderare ar putea stagna dacă nu se ajunge la un acord cu Turcia înainte de summitul de la sfârșitul lunii iunie.

Context

Finlanda și Suedia au depus miercuri, 18 mai, cererile formale pentru aderarea la Alianța Nord-Atlantică, relatează Reuters. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat atunci că este un moment istoric și a menționat că obiecțiile Turciei pot fi depășite.

Procesul de aderare al celor două state nordice în NATO ar putea dura până la un an, întrucât este nevoie ca fiecare din cele 30 de state membre să ratifice aderarea în parlamentele naționale.

Deși o bună parte din statele membre NATO susțin aderarea Suediei și Finlandei, singura țară care a avut obiecții a fost Turcia.

La sfârșitul lunii mai, Turcia susținea că Suedia și Finlanda ar trebui să își schimbe legislația dacă vor să conteze pe votul Ankarei pentru aderarea la Alianța Nord-Atlantică, potrivit unei declarații a ministrului turc de Externe, Mevlut Cavosoglu, citată de Reuters.

„Avem cerințe imposibile? Nu. Vrem să nu mai susțină teroarea”, a spus Cavusoglu, menționând că unele dintre măsurile cerute de Turcia ar presupune depunerea unor amendamente la actuala legislație din Suedia și Finlanda.

Ministrul turc de Externe susține că în Finlanda și Suedia „organizațiile teroriste” pot organiza evenimente și că cele două țări nordice argumentează acest lucru prin faptul că s-ar afla „departe de regiunile teroriste” și nu ar reprezenta un pericol.

Totodată, Cavusoglu a menționat că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, încearcă să organizeze negocieri la Bruxelles, dar a spus că nu ar avea niciun efect până când Suedia și Finlanda nu ar răspunde la propunerile Ankarei.

„Trebuie să avem lucruri concrete pentru a sta de vorbă”, a adăugat șeful diplomației turce.

Suedia și Finlanda au repetat în numărate rânduri că sunt deschise la dialog și că orice act de terorism este condamnabil.

„Teroriștii” la care se referă Turcia ar fi apropiați de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și discipoli ai clericului Fetullah Gulen, acuzați de președintele Turciei că ar fi organizat un puci în anul 2016.

TGRT Haber, televiziunea turcă de stat, arăta, la începutul lunii mai, că Suedia și Finlanda au refuzat 33 de cereri de extrădare trimise de Ankara.

O altă problemă indicată de Turcia în ceea ce privește aderarea Suediei și Finlandei la NATO ar fi legată de interzicerea exporturilor de armament, impusă de către cele două state nordice, după intervenția Turciei în Siria, din anul 2019.

Foto: Facebook/ NATO

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp