Preocupările de securitate exprimate de Turcia în opoziția sa față de cererile de aderare la NATO ale Finlandei și Suediei sunt legitime, a declarat duminică, 12 iunie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în timpul unei vizite în Finlanda.

„Acestea sunt preocupări legitime. Este vorba despre terorism, este vorba despre exporturi de arme”, a declarat Stoltenberg într-o conferință de presă comună cu președintele finlandez Sauli Niinisto, în timp ce îl vizita pe acesta la reședința sa de vară din Naantali, Finlanda.

Suedia și Finlanda au solicitat luna trecută să se alăture alianței occidentale de apărare, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina. Dar s-au confruntat cu opoziția Turciei, care le-a acuzat că susțin și adăpostesc militanți kurzi și alte grupuri pe care le consideră teroriste.

Stoltenberg a declarat că Turcia este un aliat-cheie pentru alianță datorită poziției sale strategice la Marea Neagră, între Europa și Orientul Mijlociu.

„Trebuie să ne amintim și să înțelegem că niciun aliat NATO nu a suferit mai multe atacuri teroriste decât Turcia”, a declarat Stoltenberg, folosind pronunția turcească a numelui țării, așa cum preferă Turcia și președintele Tayyip Erdogan.

Stoltenberg și Niinisto au declarat că discuțiile cu Turcia vor continua, dar nu au dat niciun indiciu privind progresul negocierilor.

Finlanda și Suedia au depus miercuri, 18 mai, cererile formale pentru aderarea la Alianța Nord-Atlantică, relatează Reuters. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat atunci că este un moment istoric și a menționat că obiecțiile Turciei pot fi depășite.

Procesul de aderare al celor două state nordice în NATO ar putea dura până la un an, întrucât este nevoie ca fiecare din cele 30 de state membre să ratifice aderarea în parlamentele naționale.

Deși o bună parte din statele membre NATO susțin aderarea Suediei și Finlandei, singura țară care a avut obiecții a fost Turcia.

La sfârșitul lunii mai, Turcia susținea că Suedia și Finlanda ar trebui să își schimbe legislația dacă vor să conteze pe votul Ankarei pentru aderarea la Alianța Nord-Atlantică, potrivit unei declarații a ministrului turc de Externe, Mevlut Cavosoglu, citată de Reuters.

„Avem cerințe imposibile? Nu. Vrem să nu mai susțină teroarea”, a spus Cavusoglu, menționând că unele dintre măsurile cerute de Turcia ar presupune depunerea unor amendamente la actuala legislație din Suedia și Finlanda.

Ministrul turc de Externe susține că în Finlanda și Suedia „organizațiile teroriste” pot organiza evenimente și că cele două țări nordice argumentează acest lucru prin faptul că s-ar afla „departe de regiunile teroriste” și nu ar reprezenta un pericol.

Totodată, Cavusoglu a menționat că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, încearcă să organizeze negocieri la Bruxelles, dar a spus că nu ar avea niciun efect până când Suedia și Finlanda nu ar răspunde la propunerile Ankarei.

„Trebuie să avem lucruri concrete pentru a sta de vorbă”, a adăugat șeful diplomației turce.

Suedia și Finlanda au repetat în numărate rânduri că sunt deschise la dialog și că orice act de terorism este condamnabil.

„Teroriștii” la care se referă Turcia ar fi apropiați de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și discipoli ai clericului Fetullah Gulen, acuzați de președintele Turciei că ar fi organizat un puci în anul 2016.

TGRT Haber, televiziunea turcă de stat, arăta, la începutul lunii mai, că Suedia și Finlanda au refuzat 33 de cereri de extrădare trimise de Ankara.

O altă problemă indicată de Turcia în ceea ce privește aderarea Suediei și Finlandei la NATO ar fi legată de interzicerea exporturilor de armament, impusă de către cele două state nordice, după intervenția Turciei în Siria, din anul 2019.

Foto: Inquam Photos / George Călin

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp