🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

România rămâne în topul celor mai corupte state din Uniunea Europeană, alături de Ungaria și Bulgaria, potrivit Indicelui de Percepție a Corupției (IPC) 2021, publicat marți, 25 ianuarie, de Transparency International. 

IPC este calculat de o serie de experți independenți în 180 de state și teritorii. Sunt acordate puncte, de la 0 la 100, în funcție de modul în care este percepută corupția în sectorul public. 0 înseamnă „foarte corupt”, în timp ce 100 înseamnă „deloc corupt”.

În Uniunea Europeană, cele mai mari punctaje, în anul 2021, au fost acordate Danemarcei, Finlandei (88) și Norvegiei, Suediei (85). La polul opus se află Bulgaria (42), Ungaria (43) și România (45), în timp ce media UE este de 64.

„Consecințele pe termen lung în ceea ce privește măsurile ineficiente de combatere a corupției sunt evidente în țări precum Ungaria (43) și Polonia (56), iar Slovenia (57) le urmează exemplul”, se arată în raportul Transparency.

Transparency International arată că pandemia de COVID-19 a dat guvernelor ocazia să își extindă puterea executivă, să ascundă informații publice și să restrângă drepturile cetățenilor, fenomen ce a afectat și țările din partea superioară a clasamentului.

În România, raportul susține că cel mai vulnerabil sector a fost cel al achizițiilor publice, iar efectele s-au resimțit în ceea ce privește transparența cheltuielilor publice făcute în pandemie.

În acest sens, Transparency International consideră că este necesară adoptarea Pactelor de Integritate, ce ar urma să asigure transparența, eficiența și tratamentul egal în achizițiile publice.

Recomandările Transparency International

„ -Includerea Pactelor de integritate ca mecanism obligatoriu de monitorizare publică a procedurilor de achiziții, de la momentul planificării până la execuția integrală, pentru toate achizițiile care depășesc pragurile prevăzute de lege pentru publicarea în Jurnalul Oficial UE.

–  Introducerea Pactelor de Integritate ca măsură în cadrul proiectelor finanțate prin fondurile structurale și de investiții.

–  Îmbunătățirea SICAP cu informații necesare pentru a înțelege punctele slabe ale sistemului și ale procedurilor de achiziție și pentru a permite formularea unor politici publice coerente în domeniu, care să remedieze problemele identificate.

– Transpunerea în legislația națională a Directivei UE privind avertizarea în interes public la standarde înalte de conformitate”

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp