Studiu Salvați Copiii: 1 din 5 copii nu termină școala la timp/ Aproape 2 din 10 tineri de peste 16 ani nu urmează nicio formă de şcolarizare
Peste jumătate dintre copiii din România exprimă dorința de a emigra și de a se stabili în afara țării, potrivit unui studiu realizat de organizația Salvați Copiii. Ancheta relevă cifre îngrijorătoare și în domeniul educației, arătând că aproape doi din zece tineri cu vârsta peste 16 ani nu sunt înscriși în nicio formă de învățământ.
De asemenea, mii de minore devin anual mame în România, iar dintre acestea, sute nasc a doua sau chiar a treia oară înainte de a atinge vârsta majoratului. Referitor la sesizările de abuz sexual cu victime minore, doar 20% dintre aceste cazuri ajung în instanță, conform oficialilor organizației, care solicită Guvernului „un plan de măsuri imediate”.
„Peste jumătate dintre copiii români (55,1%) îşi doresc să plece din ţară şi să se stabilească peste graniţe, în vreme ce o treime dintre aceştia şi-ar dori să-şi continue studiile în străinătate. Printre principalele motive care i-ar determina să emigreze se numără oportunităţile legate de educaţie (26,3%), neîncrederea sau nemulţumirea faţă de condiţiile de viaţă din România (21,9%)”, arată un studiu realizat de Salvaţi Copiii şi ale cărui rezultate au fost date publicităţii miercuri.
Studiul, care analizează situația copiilor din România, evidențiază o reducere a numărului de copii în ultimii 20 de ani, de la aproximativ 4.800.000 la 3.740.300. Documentul subliniază existența unor „disparități semnificative, în detrimentul celor din mediul rural”, în cazul copiilor care au rămas în țară. Conform anchetei, România se află într-o poziție delicată în Uniunea Europeană, având cel mai redus nivel de participare la programele școlare pentru tinerii cu vârste peste 16 ani. De asemenea, conform OECD, țara se situează printre statele în care discrepanța de performanță generată de statutul socioeconomic al elevilor atinge cote ridicate.
„Variaţia de performanţă explicată strict prin statutul socioeconomic al elevului (eliminând toţi ceilalţi factori) atinge, în România, nivelul de 25,8%, în comparaţie cu o medie OCDE de 15,5% şi în creştere faţă de valoarea înregistrată de ţara noastră la testarea anterioară (18%). Diferenţa de punctaj mediu, la matematică, între elevii cei mai avantajaţi şi cei mai dezavantajaţi este de 132 de puncte în cazul României (faţă de o medie OCDE de 93 de puncte), în creştere cu 24 de puncte faţă de ediţia anterioară a testării. De altfel, România este indicată şi printre ţările în care această diferenţă generată de statutul socioeconomic s-a adâncit semnificativ în ultimii 10 ani, ca excepţie de la tendinţa generală la nivelul OECD (unde această diferenţă a suferit doar o creştere minoră)”, arată studiul.
Potrivit organizației Salvați Copiii, în România, doar 0,8% dintre copiii sub doi ani beneficiază de acces la educație timpurie, cifră înjumătățită în comparație cu 1,6% în 2020 și sub media UE de 9,2%. În cazul copiilor cu vârsta de 2 ani, procentul scade semnificativ de la 21,1% în 2020 la 15,1%, situându-se sub media UE de 33,3%. Unul din cinci copii nu reușește să termine școala la timp.
Probleme semnificative legate de participarea la educaţie apar încă de la gimnaziu
„Probleme semnificative legate de participarea la educaţie apar încă de la gimnaziu, cu un procent de 12,2% dintre copiii români care au vârsta corespunzătoare acestui nivel de educaţie, dar nu sunt cuprinşi în şcoală , iar procentul creşte odată cu vârsta, atingând 13,25% în cazul copiilor de 14 ani, 17,26 % în cazul celor de 15 ani şi 19,01% în cazul celor de 16 ani”, transmite Salvaţi Copiii.
„În peste jumătate (54,7%) dintre şcolile unde învaţă şi elevi cu cerinţe educaţionale speciale, consilierul şcolar vine doar săptămânal/ocazional, în vreme ce doar 44,3% beneficiază de serviciile unui consilier şcolar permanent, arată o anchetă Salvaţi Copiii România. În anul şcolar 2022-2023, au fost cuprinşi în învăţământul de masă 46.779 de copii şi adolescenţi cu cerinţe educaţionale speciale şi 19.023 de copii şi adolescenţi în învăţământul special, arată datele Ministerului Educaţiei”; se arată în documentul citat, specialiştii organizaţiei arătând că şcolile nu dispun de spaţii speciale pentru derulare de activităţi specifice şi nu oferă de sprijin psiho-educaţional pentru ca elevii cu CES să fie integraţi şi menţinuţi în învăţământul de masă.
Bullying-ul în școli continuă să crească
De asemenea, fenomenul de bullying în școli continuă să crească în incidență și gravitate, cu incidente grave și sinucideri raportate, în ciuda lipsei de măsuri adecvate de răspuns. O consultare care a implicat aproximativ 4500 de elevi indică faptul că 82% dintre aceștia au fost martori la situații de bullying în școală, 28% afirmând că au asistat frecvent la astfel de situații, mai ales în clasă, unde dirigintele este adesea singura persoană care intervine. În grupurile de prieteni, incidența bullyingului pare mai scăzută, însă mediul online, în special rețelele de socializare, este identificat ca un loc comun pentru astfel de situații, cu 79% dintre respondenți declarând că au asistat la situații de bullying, iar 45% observând frecvent cyberbullying.
„Aproape jumătate dintre respondenţi (49%) afirmă că au fost victime ale bullyingului, în timp ce 1 din 10 spune că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situaţii. Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziţia de autor al actelor de bullying, în schimb proporţia celor care admit frecvenţe ridicate ale acestui comportament este de doar 2%. Trei sferturi dintre copii (74%) susţin că discută cu adulţii despre situaţiile de bullying, iar 22% din ei afirmă că fac acest lucru rar sau foarte rar”, arată Salvaţi Copiii.
Sub 20% din sesizările cu privire la fapte penale de abuz sexual cu victime minore au fost finalizate prin trimiterea în judecată a agresorilor
„În România, conform Consiliului Superior al Magistraturii (2020), în medie, 80% dintre cele 18.549 de sesizări cu privire la fapte penale de abuz sexual cu victime minore (1 februarie 2014-29 iulie 2020), mai puţin de 20% (3.496) au fost finalizate prin trimiterea în judecată a agresorilor, iar pentru două treimi (12.636) au fost adoptate soluţii de clasare”, arată rezultatele studiului.
Conform analizei Salvați Copiii, în mediul online, 29% dintre copii recunosc că au primit imagini sau video-uri cu conținut pornografic, în timp ce 20% dintre aceștia spun că li s-au solicitat să trimită fotografii sau clipuri video în care să apară dezbrăcați sau în ipostaze sexuale.
Rata mortalității infantile din România rămâne semnificativ peste media Uniunii Europene
Organizația Salvați Copiii dezvăluie statistici care subliniază necesitatea unei intervenții urgente, prin implementarea unor programe solide de prevenție și reducere a riscurilor la care sunt expuși cei mai tineri cetățeni români: 27,3% dintre adolescenții români fumează produse din tutun, 50,1% consumă alcool, iar 14% dintre copii au recunoscut că au participat la jocuri de noroc cu bani. Impactul fenomenului este extins, cu 40% dintre ei menționând că au prieteni implicați în astfel de activități.
foto: Facebook Salvați Copiii
Comentarii