🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Președintele Klaus Iohannis discută, miercuri, la Palatul Cotroceni, scenarii posibile pentru perioada de după 15 mai, potrivit unor surse. Pe masa dezbaterilor este și varianta instituirii stării de alertă după expirarea celei de urgență. Aceasta este mai puțin restrictivă dar creează cadrul menținerii unor măsuri aflate acum în vigoare.

”Noi avem în evaluare toate posibilităţile. De la prelungirea stării de urgenţă, instituirea stării de alertă, emiterea ordinului privitor la epidemie cu risc major şi varianta în care nu va fi necesar nicio formă specială. Decizia o vom lua pe măsură ce ne apropiem de data de 15 mai şi decizia va depinde de evoluţia epidemiei”, a spus premierul Ludovic Orban.

Informațiile Main News spun că subiectul se va afla pe agenda discuțiilor dintre președinte și premier, întâlirea având loc miercuri la Palatul Cotroceni. Oficialii vor discuta mai multe scenarii, inclusiv cel al stării de alertă.

Diferențele dintre starea de urgență și cea de alertă

Starea de alertă este reglementată de Ordonanța 21 din 2004. De asemenea, trebuie avut în vedere și articolul 53 al Constituției:

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.

În timpul stării de alertă nu se emit ordonanțe militare, așa cum s-a întâmplat în cazul stării de urgență, a explicat fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, pentru Main News.

”Diferențele sunt mari pentru că starea de urgență se instituie prin decret prezidențial și în baza acelui decret ministrul de Interne preia conducerea administrativă a țării, cu aprobarea premierului. (…) Starea de alertă se instituie de Comitetul Național pentru Situații de Urgență. În această perioadă nu se pot emite ordonanțe militare, doar niște ordine sau regulamente. (…) Starea de urgență este în situații grave, fără ieșire, starea de alertă este într-o altă situație, mai puțin gravă. (…) Nu este o reglementare care să spună cât timp durează. Ea se instituie pentru cât timp durează starea care a determinat-o. În vremea aceasta, a stării de alertă, pot fi luate măsuri de limitare a drepturilor fundamentale, cum ar fi dreptul la liberă circulație. (…) Dar toate acestea trebuie să fie reglementate prin lege”, susține Augustin Zegrean.

La rândul său, avocatul Adrian Cuculis a explicat rolul autorităților locale în timpul stării de alertă.

”Această chestiune a stării de alertă, care este un fel de soră mai mică a stării de urgență, reprezintă o stabilire a priorităților de combatere a coronavirusului de plan local și nu pe plan general. Sigur că vom avea un consiliu de miniștri care va organiza la nivel general acest lucru, care are posibilitatea, dacă va fi cazul, să stabilească necesitatea sesizării președintelui cu privire la o posibilă reinstituire a stării de urgență, însă starea de alertă nu reprezintă nimic altceva decât o mai bună dispunere a forțelor. Există posibilitatea ca în timpul stării de alertă, exact ca și în situația stării de urgență, măsurile să fie luate pe plan general, național sau pe plan local, urmând ca restricțiile impuse prin starea de urgență, respectiv ordonanțele militare, să își înceteze efectele”, a explicat avocatul Adrian Cuculis pentru Main News.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp