Soluționarea cazurilor de violență din școli, în dezbatere publică. Principalele propuneri ale Ministerului Educației

Ministerul Educaţiei anunţă, miercuri, 19 iulie, lansarea în consultare publică a procedurii privind managementul cazurilor de violenţă  din școli și a suspiciunii de agresiune asupra copiilor în afara mediului şcolar.

„Rolul acestei proceduri este să reglementeze modalităţile de lucru, regulile de aplicat şi responsabilităţile persoanelor implicate în managementul acestor situaţii„, precizează Ministerul Educaţiei, într-o postare pe Facebook.

Astfel, potrivit documentului lansat în consultare publică,  elevii care sunt agresori sau victime ale violenței vor putea beneficia de :

-consiliere psihologică de grup și/sau individuală;
– organizarea și recomandarea participării la întâlnirile unui grup tematic de suport;
– organizarea și recomandarea participării copiilor implicați în situații de violență la activități de
dezvoltare a abilităților socio-emoționale și a strategiilor de autoreglare emoțională în momente de stres;
– referirea/recomandarea pentru intervenție psihologică și psihoterapeutică;
– activități de mediere a conflictelor;
– activități de combatere a discursului instigator la ură, a discriminării, a marginalizării, a
normelor sociale care favorizează violența.

Rolul Comisiei pentru Prevenirea și Eliminarea violenței

Școlile din România s-au confruntat, în ultima perioadă, cu mai multe cazuri de violență, soldate chiar cu dosare penale. Doar cu titlu de exemplu în acest caz, putem să enumerăm cazul adolescentului de la liceul „Ion Creangă” din Capitală, care a înjunghiat o profesoară în timpul orei, dar și cazul elevilor din Prahova, care scuipă și fac gesturi obscene la adresa profesoarei de limba engleză, chiar în timpul orei. Astfel, Ministerul Educației vorbește despre înființarea unei Comisii pentru Prevenirea și Eliminarea Violenței) la nivelul fiecărei unități școlare:

CPEV analizează dacă situațiile de violență/corelate petrecute au fost favorizate de
factori școlari precum:
– cadre didactice cu abilități scăzute de management al clasei (impunerea drastică a regulilor sau,
dimpotrivă, o toleranță ridicată la încălcarea regulamentului școlar),
– lipsa unei legături bazate pe încredere a preșcolarilor/elevilor cu educatoarea/învățătoarea/
dirigintele,
– presiune copleșitoare pentru reușita școlară sau participarea la competiții,
– promovarea exagerată a competitivității între elevi,
– tolerarea de către personalul școlii a etichetării/discriminării/discursului instigator la ură și microagresiunilor împotriva elevilor din anumite categorii sociale (elevi cu CES, romi, din familii defavorizate
socio-economic, imigranți, cu performanțe școlare scăzute etc.),
– condiții materiale improprii (săli mici de clasă, unele fără lumină naturală, număr mare de copii
în clasă, desfășurarea orelor în trei schimburi, temperatură nepotrivită în clase, serviciu de pază inexistent
sau ineficient, accesul facil al persoanelor străine în UIP, lipsa sălii de sport etc.),
– lipsa unor activități de prevenire și reducere a violenței la nivelul UIP, implicarea insuficientă sau
lipsa de implicare a consilierului școlar, informează Ministerul Educației.

Propunerile  cu privire la proiectul supus consultării publice pot fi trimise în următoarele 10 zile calendaristice (de la data publicării) pe adresa de e-mail dezbateripublice@edu.gov.ro, informeză oficialii de la Educație.

Grupuri anti-bullying, insuficiente, deși există legislație

Într-o declarație pentru Main News, George Roman, director de programe în cadrul organizației „Salvați Copiii”, menționa că din cele peste 5000 de școli din România doar în 200-250 funcționează grupuri anti-bullying(n.r. anti-hărțuire).

„Noi am cerut Ministerului Educației Naționale introducerea explicită, în textul Legii Educației Naționale, a prevederii ca în fiecare unitate de învățământ să fie înființat un grup de acțiune anti-bullying cu rolul de prevenire, identificare şi soluționare a faptelor de bullying. Din câte cunosc eu, până la acest moment nu s-a introdus. Sunt foarte puține unitățile de învățământ în care sunt active aceste grupuri anti-bullying, în 200-250, din  cele peste 5000  de școli care sunt în România”, a precizat pentru Main News, George Roman.

Termenul anti-bullying a fost introdus  în Legea Educației încă din 2019.

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea