Tuesday, February 20, 2024
Jurnalism corect


Ședință solemnă a Parlamentului, pentru a marca Ziua Națională. Discursurile susținute de reprezentanții partidelor

By Matthew Garvey , in Război în Ucraina Stirile zilei , at 28 noiembrie 2022 Etichete: , , , , , , , , , , ,

Cele două Camere ale Parlamentul s-au reunit luni, 28 noiembrie, într-o ședință comună solemnă, pentru a celebra Ziua Națională a României. Reprezentanții partidelor parlamentare au susținut discursuri în plen, prin care au amintit de Marea Unire de la Alba Iulia din 1918, au definit noțiunea de „patriotism” sau au făcut paralele între lupta pentru democrație dusă de Ucraina și situația din România.

Premierul Nicolae Ciucă, președintele PNL, a făcut  un apel către partidele parlamentare ca, pe parcursul anului 2023, adică în anul de dinaintea celor 4 rânduri de alegeri, să își ia „un răgaz din competiția electorală” pentru a avea „o discuție așezată și rațională asupra viitorului României”.

Avem o datorie istorică să aducem România acolo unde îi este locul: în rândul marilor democrații europene”, a mai transmis premierul.

Main News redă discursurile susținute de reprezentanții PNL, PSD, UDMR, USR și AUR.

Premierul Nicolae Ciucă, președintele PNL:

„Vă mulțumesc pentru invitația de a participa la ședința solemnă comună a celor două Camere ale Parlamentului, în care celebrăm Ziua Națională a României. Ziua de 1 Decembrie 1918 nu a fost doar o întâmplare fericită pentru români, într-un context potrivit, după încheierea Primului Război Mondial.

Acest moment istoric unic este rezultatul acumulat al unei evoluții naturale de la opresiune la autodeterminare. Este încununarea dreptului la autodeterminare al poporului român.

De fiecare dată când sărbătorim 1 Decembrie 1918 ar trebui să ne aducem aminte în mod automat de toate momentele esențiale în formarea națiunii române: opera marilor cărturari ai Școlii Ardelene, mișcarea de eliberare de sub domniile fanariote, efervescența mișcărilor revoluționare din 1848, curajul celor două Principate Române de a se uni într-un singur stat la 24 ianuarie 1859, câștigarea independenței în 1877 și, cel mai important, jertfa de sânge a poporului român care și-a câștigat dreptul la autodeterminare în Primul Război Mondial.

Ce au în comun toate aceste momente istorice? Un singur lucru: unitatea națională, unitatea de voință. Tot ce a făurit bun România modernă a făurit atunci când poporul și elitele sale au avut împreună un obiectiv național major.
Națiunea română este rezultatul evoluției istorice, iar statul român modern este rezultatul națiunii ca produs istoric.
Vreau să fiu foarte bine înțeles. 1 Decembrie 1918 este actul de dreptate al istoriei. Marchează momentul unic în care națiunea română în ansamblul său și-a primit statul în integralitatea sa.

Doamnelor și domnilor, În fiecare an, la 1 Decembrie nu sărbătorim doar un eveniment istoric fondator. Sărbătorim statul român cu cele trei componente ale sale – poporul, teritoriul și suveranitatea. Poporul român a fost greu încercat de-a lungul istoriei. Dar am rezistat, am perseverat, am supraviețuit și ne-am dezvoltat. Cel mai mare rău al istoriei noastre moderne a fost reprezentant de toate regimurile autoritare și totalitare din secolul al XX-lea, în frunte cu marea eroare comunistă.

Ca urmare a acestor regimuri totalitare care au acoperit o jumătate de secol, poporul român și instituțiile statului trebuie să ardă etape, să genereze o ruptură de ritm, o recuperare a decalajului pe care îl avem față de Occident, o linie directă spre viitorul pe care îl merităm și o accelerare a dezvoltării României. Misiunea noastră trebuie să fie națiunea română ca națiune europeană, un popor format din indivizi liberi, deopotrivă cetățeni români și europeni, cu drepturi și libertăți garantate, respectați în țară și în străinătate.
În esență, misiunea noastră trebuie să fie demnitatea națiunii române.

Ce-a de-a doua componentă a statului este teritoriul. Nu suntem singuri în această lume. Prin aderarea României la UE și NATO, teritoriul național a devenit un teritoriu cu multiple garanții de securitate. Putem să înțelegem cât de importantă este apartenența noastră la NATO și UE dacă ne uităm cu atenție la războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Acest război a readus în discuție revizionismul teritorial, un vestigiu al istoriei și o dovadă certă că unele state și popoare nu pot să își depășească condiția istorică și nu pot face saltul calitativ necesar pentru a păși într-un viitor al păcii.

Misiunea noastră trebuie să fie integrarea accentuată în spațiul de libertate și prosperitate occidental, inclusiv prin aderarea la Spațiul Schengen. Aderarea la Spațiul Schengen este un obiectiv național strategic. Vom face tot ce ne stă în putință pentru a îndeplini acest obiectiv. Trebuie recunoscut faptul că deja am făcut un pas esențial prin ridicarea MCV. Ridicarea MCV înseamnă recunoașterea încrederii partenerilor noștri în funcționarea statului de drept și a independenței justiției, premisele oricărei democrații constituționale consolidate.

Aderarea la Spațiul Schengen nu este doar o expresie a reformelor și investițiilor pe care România le-a făcut până acum. Este, deopotrivă, o expresie a încrederii și cea mai sigură garanție din partea partenerilor noștri europeni că România este și va rămâne ferm ancorată pe axa de dezvoltare occidentală. Europa are în față un proces de transformare în perioada următoare sub efectul reașezărilor geo-economice și geopolitice.

Planul nostru comun, la care suntem chemați să construim cu toții, pentru că toți, mai ales în această sală, reprezentăm cetățenii României și așteptările lor și putem consolida uniunea din care facem parte. Iar cetățenii așteaptă ca politicienii să se lupte pentru interesul național al României. Noi românii suntem egali în drepturi cu orice alți cetățeni europeni. Vă propun să nu mai vorbim atât de des în termeni negativi despre România. La noi este totul rău de 30 de ani, deși progrese importante au existat, la noi nu merge nimic, noi suntem mai prejos decât alții. Haideți să credem mai mult în România! Un succes al României nu este doar al Puterii, ci și al Opoziției! Bucuriile, ca și neîmplinirile, sunt ale noastre, ale tuturor.

Doamnelor și domnilor,
Ce-a de-a treia componentă a statului este suveranitatea, mai exact modul în care se exercită puterea de stat. După căderea regimului comunist în 1989, România a revenit la un sistem constituțional bazat pe limitarea puterii prin drept, în baza principiului separației puterilor în stat, cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, în acord cu tratatele și pactele la care România este parte.

Din această perspectivă, misiunea noastră trebuie să fie consolidarea democrației constituționale, prin asigurarea eficienței instituționale în realizarea marilor servicii publice pentru cetățeni.
Consolidarea democrației constituționale și exercițiul puterii în mod democratic reprezintă un proces evolutiv, care nu se termină niciodată.

Într-o lume din ce în ce mai competitivă, trebuie să fim din ce în ce mai eficienți în exercitarea atribuțiilor fiecărei autorități și în remodelarea marilor servicii publice: educație, sănătate, infrastructură, administrație publică, justiție, ordine publică, securitate și apărare.

Dacă aceste servicii funcționează eficient, atunci vom avea baza materială pentru dezvoltarea și protejarea economiei românești și, pe cale de consecință, pentru îndeplinirea obligației constituționale de a asigura un nivel de trai decent la nivelul societății, o creștere puternică a calității vieții.

Prin calitatea vieții înțelegem un complex de factori care ține de sistemele publice de sănătate, învățământ, funcționarea administrației, infrastructură și serviciile publice. Reducerea decalajelor în aceste domenii este proiectul de modernizare a României astăzi. Împreună putem recâștiga încrederea românilor arătând că suntem capabili să punem în mișcare un asemenea proiect, că îl urmărim cu responsabilitate și tenacitate.

Ca să ajungem la acest salt calitativ, avem nevoie de modernizarea statului român și eficientizarea marilor servicii publice. Aceste obiective nu se pot realiza decât prin investiții puternice de la bugetul de stat, dar mai ales prin investiții externe, care sunt, în esență, expresia încrederii în România. Sper că toată lumea este de acord că modernizarea României nu se poate face în afara UE și a investițiilor din fonduri europene. Ca atare, trebuie să acționăm în consecință.

Doamnelor și domnilor,
La 104 ani de la Marea Unire, la 32 de ani de la căderea regimului comunist și la 15 ani de la integrarea în Uniunea Europeană, parcurgem un moment istoric de mare responsabilitate, crucial pentru viitorul națiunii noastre. Acum avem șansa istorică să finalizăm marile proiecte restante pentru modernizarea statului român, prin accelerarea integrării în Uniunea Europeană și prin investițiile pe care Planul Național de Redresare și Reziliență le cuprinde pentru următorii ani.

Ca să îndeplinim aceste obiective de țară trebuie să facem trecerea de la politică măruntă la marea politică. Trebuie să acționăm ca adevărați oameni de stat, cu înțelepciune, responsabilitate și moderație pentru a nu pierde un moment istoric unic pentru dezvoltarea României.
Cel mai mare pericol vine din promovarea unor viziuni politice limitate, populiste, iliberale, extremiste, prin care poporul este pus împotriva statului, iar statul este decredibilizat prin minciună, manipulare sau știri false. Un alt pericol mai puțin vizibil în societatea noastră, dar cu efecte negative profunde este acțiunea electorală în absența alegerilor.

Modernizarea statului nu se poate face dacă fiecare partid politic gândește în funcție de procente și de conjuncturi trecătoare. Oamenii nu așteaptă mesaje bine ticluite, ci măsuri guvernamentale bine construite. De 1 Decembrie, Ziua unității tuturor românilor, aș vrea să adresez un apel partidelor politice reprezentate în Parlament, societății civile și mass-media: să instituim un moratoriu, să încercăm cu toții să punem între paranteze caracterul pre-electoral al anului 2023.

Haideți să folosim anul viitor pentru a ne lua un răgaz din competiția electorală. Să avem, împreună, Putere și Opoziție, o discuție așezată și rațională asupra viitorului României. Avem o datorie istorică să aducem România acolo unde îi este locul: în rândul marilor democrații europene.

Acesta este singurul proiect de țară pe care îl avem de îndeplinit în următorii ani: să asigurăm eficiența instituțională și să susținem dezvoltarea economiei și a nivelului de trai, cu moderație, echilibru și în deplină securitate.

Ca să realizăm acest lucru, viitorul proiect de țară trebuie să se axeze pe următoarele teme: profilul economiei românești în prezent și viitor, educația și soluțiile la problema demografică, sistemul de pensii în ansamblul său, sistemul de sănătate, reforma administrativ-teritorială, rolul României într-o lume în schimbare”

Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților și președinte PSD:

„Ziua Naţională este momentul în care celebrăm mândria, unitatea, solidaritatea, tăria de caracter şi curajul eroic al înaintaşilor noştri. Pentru mine, însă, în acest an, 1 Decembrie reprezintă şi altceva, extrem de important în actual context zbuciumat în care trăim – este un exemplu strălucit al felului în care poporul român a găsit întotdeauna în cele mai grele momente ale istoriei sale acea forţă internă teribilă care l-a făcut să depăşească situaţii-limită.

Să ne amintim cum, înainte de 1 Decembrie 1918, România a trăit o perioadă cumplită în Primul Război Mondial. În 1916, rămaşi doar cu o bucată din ţară, cu Moldova, păream condamnaţi la un adevărat dezastru. Situaţia era disperată. Armata era decimată. Epidemiile, foametea şi frigul aduceau perspectiva înfrângerii finale. Atunci, la Iaşi într-o şedinţă a Camerei Deputaţilor, Nicolae Iorga a ţinut un discurs vibrant.

Un discurs a cărui forţă a schimbat cursul războiului şi a mobilizat o întreagă ţară ce părea îngenuncheată. Spunea aşa Nicolae Iorga: «În trecutul nostru mulţi oameni au suferit. Dacă suntem ceva, nu suntem prin biruinţa strămoşilor noştri, ci suntem ceva numai prin suferinţa lor. Toate puterile noastre nu sunt altceva decât jertfa lor, strânsă laolaltă şi prefăcută în energie. (…) În colţul acesta unde ne-am strâns, să păstrăm cu scumpătate sămânţa de credinţă, şi vom vedea şi noi la rândul nostru dispărând negura stăpânirii străine. Şi vom putea zice ca Petru Rareş, fiul lui Ştefan, că vom fi iarăşi ce am fost, şi încă mai mult decât atât!» Un discurs început ca o «rugăciune tăcută a unui popor sfios» se termina cu un îndemn care a devenit un adevărat imn de credinţă în victoria finală! Erau cuvinte citite apoi de toţi soldaţii români în tranşee, cu ochii în lacrimi. Vorbele lui Nicolae Iorga au catalizat toate energia nebănuită a unei naţii aflată într-o situaţie de criză.

Crezul nostru este simplu şi puternic: într-o perioadă economică grea, cei care au venituri mici au nevoie de sprijin mai mare decât cei care îşi permit un trai mai bun! Este o valoare pe care n-o vom negocia niciodată cu nimeni! Fiindcă, indiferent cât de dificile au fost vremurile, noi am rămas fideli valorilor sale. Am pus românii pe primul loc. Am pledat pentru o mai mare justiţie socială şi egalitate economică. Ştim că un loc de muncă bun, un salariu decent şi o familie puternică sunt pietrele de temelie ale societăţii româneşti. Este un adevăr de necontestat că agresiunea iresponsabilă a Rusiei asupra Ucrainei ne-a îngreunat mult viaţa. O agresiune care a produs violenţe fără sens, pierderea tragică de vieţi nevinovate şi tulburări globale inutile! O agresiune ce pune o povară grea şi asupra noastră, ca naţiune şi ca popor. Faţă de aceste provocări profunde, nu trebuie să renunţăm. Dacă ezităm să acţionăm în faţa agresiunii ruseşti împotriva vecinului nostru, noi am putea fi următorii. România are cea mai lungă graniţă cu Ucraina şi porturi strategice la Marea Neagră. Am sprijinit din prima zi Ucraina şi vom continua să o facem. Suntem solidari cu poporul ucrainean, alături de Europa, de Statele Unite, de NATO şi de toţi oamenii iubitori de libertate din întreaga lume(…)

Suntem pregătiţi să devenim şi mai importanţi pentru menţinerea stabilităţii regionale. Depunem o muncă asiduă pentru a ne moderniza infrastructura portuară, feroviară şi rutieră. Facem eforturi majore pentru a ne sprijini vecinii din Ucraina şi Moldova şi pentru a consolida relaţiile României cu aliaţii săi. Iar toate aceste acţiuni sunt esenţiale pentru a ne întări siguranţa şi a ne aduce prosperitatea în viitor. Ştim că mai sunt multe de făcut, dar acest lucru nu ne împiedică să avem o viziune pentru o Românie nouă, modernă şi mai puternică. O ţară sută la sută independentă energetic; o ţară care să îşi asigure hrana din resurse proprii; o economie care să ofere prosperitate pentru cât mai mulţi români şi un motiv pentru tineri să rămână şi să-şi crească copiii chiar aici, în România. În cele din urmă, suntem cu toţii responsabili în faţa oamenilor din ţară. Această mare Coaliţie de guvernare a fost formată tocmai pentru a livra acele obiective majore pentru interesul nostru naţional. De aceea, indiferent de doctrine şi valori, trebuie să credem în oameni şi să oferim întotdeauna un Sprijin nemijlocit pentru România! Pentru că asta credem noi că înseamnă să fii cu adevărat patriot”, a fost discursul susținut de Marcel Ciolacu, citat de News.ro.

Cătălin Drulă, președintele USR:

„În 1918 se înfăptuia Marea Unire la capătul unor ani dureroși cu enorme sacrificii pentru români. Cu numai un an în urmă, situația arăta disperat, dar cu jertfe enorme, destinul ne-a surâs în final.

Oameni de stat, politicieni și simpli cetățeni au dat dovadă de curaj, cinste și patriotism în ceea ce a fost – la propriu – definitivarea unui proiect de țară. Sunt lucruri care se schimbă peste secole. Dar sunt și lucruri care nu se vor schimba niciodată. Ce ne unește între generații, doamnelor și domnilor, este patriotismul.

În 1918 însemna totul de la viziune politică a unui stat român până la luptă pe front cu arma în mână. Azi din fericire nu suntem în război, dar patriotismul trebuie să rămână proiectul nostru de țară. Știm ce vor românii. Vor libertate, prosperitate și cinste. Vor democrație și stat de drept. Vor șanse egale și deschidere către lumea din jurul nostru.

Știm și ce NU vor românii. Nu vor bădălăi corupți, licitații trucate, miniștri hoți și elite hrăpărețe. Auziți asta zi de zi, dar alegeți să ascultați doar câteodată. Chiar prea puțin.

Așa că astăzi, doamnelor și domnilor, trebuie să spunem ferm: patriotism înseamnă chiar porunca a 8-a: Să nu furi! Să administrezi onest un buget. Să investești banii publici, adică ai oamenilor, în folosul lor. Să te asiguri că fiecare părinte își știe copilul în siguranță, la o școală bună și cu acces la un spital bun.

Patriotism înseamnă să înțelegi Constituția. Să crezi cu adevărat în articolul 16 care spune că „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări” și că „nimeni nu este mai presus de lege”. Niciun om politic nu are voie să uite exemplul generației Unirii. Ei luptau binele unei întregi națiuni, nu pentru binele propriu. Așa că scopul oricărei decizii politice și al actului de guvernare trebuie să fie azi, ca și atunci, bunăstarea oamenilor. Binele public trebuie să fie misiunea omului de stat.

Cer fiecărui politician din această sală să nu uite niciodată misiunea ce ne-a fost încredințată de oameni. Patriotism înseamnă să aperi democrația, drepturile civile și libertățile individuale. Să combați legi nocive făcute în laboratoare obscure, să sprijini justiția și statul de drept și să nu cedezi nicio bucățică din libertatea românilor plătită adesea în istorie cu mult sânge.

De fiecare dată când România a abandonat democrația, urmările au fost grave. Ne arată istoria, dar ne arată și prezentul ce tragedii se pot naște.

Doamnelor și domnilor, Vedem în tragedia de la granițele noastre consecințele abandonului democratic. Un regim cinic și criminal ucide copii și vrea să distrugă un popor doar pentru că nu poate tolera ideea de libertate. Vreau, de la această tribună, să salut rezistența îndârjită a ucrainenilor și să îi asigur au în România un prieten și un aliat, care înțelege că democrația, libertatea și dreptul la un viitor prosper sunt idealuri legitime în Europa acestui secol.

Și dacă Ucraina luptă cu arme pentru democrație, datoria noastră este să veghem și în România la întărirea instituțiilor noastre democratice. O clipă de neatenție ne poate transporta dintr-un moment luminos al istoriei noastre în bezna autoritarismului și a lipsei de discernământ. Însă ori de câte ori am acționat în interiorul sistemului occidental de valori, am câștigat. Așa a fost posibilă Marea Unire, așa a fost posibilă umbrela de securitate la adăpostul căreia trăim azi. Spre deosebire de orice formă de dictatură, proiectul democratic poate fi îmbunătățit permanent. Este datoria noastră. Este esența patriotismului”, a fost discursul susținut de Cătălin Drulă.

George Simion, președintele AUR:

„Vorbesc pentru cei care iubesc poporul român, chiar și așa batjocorit cum este astăzi. La mulți ani celor care tresar când văd culorile drapelului nostru național, atât de prigonit de multe ori chiar în centrul țării. Este steagul nostru, steagul care a fluturat în vânt la Blaj. La mulți ani! vreau să le urez celor care muncesc astăzi în afara hotarelor României, transportatori, zidari, îngrijitoare, medici, programatori, tuturor celor care fac cinste numelui de român. E rușine și rușinos că unii își bat joc de ei, îi desconsideră și țin România departe de Spațiul Schengen și cer vize pentru intrarea în țara loc. La mulți ani celor care știu că pe 28 noiembrie 1918 Congresul General al Bucovinei vota unirea cu Țara.

La mulți ani celor care înțeleg că trebuie să avem propria monedă și o politică suverană pentru a garanta propășirea spirituală și materială a poporului român. La mulți ani celor pentru care libertatea este sfântă și au fost suficient de inteligenți încât să respingă recenta dictatură medicală. La mulți ani celor care nu și-au uitat eroii și îi comemorează an de an.

La mulți ani cadrelor didactice și, sper eu, mai multe resurse și respect pentru ei (…) La mulți ani părinți și bunici și vă mulțumim pentru că voi ne-ați lăsat o țară bogată industrial și fără datorii. Respectul nostru pentru voi trebuie să se întoarcă prin garantarea unui trai decent.

Facem parte dintr-un brav popor, iar datoria noastră ca și conducători este să transmitem generațiilor viitoare că ultimii 30 de ani au fost un accident la nivelul istoriei, avem datoria să ne învățăm copiii să prețuiască independența țării, să cunoască despre luptele de la Plevna și la Vidin, despre rezistența de la Mărășești, Mărăși și Oituz și despre bătălia pierdută la Stalingrad, dusă împotriva răului roșu de la Kremlin(…)

De felul în care abordăm chestiunea reîntregirii naționale și a reuniunii celor două state românești stă existența noastră ca popor mâine. Suntem un popor cu vârfuri excepționale (…) și care nu este mai prejos decât alte popoare ale lumii”, este o parte din discursul susținut de George Simion, liderul AUR.

Csoma Botond, UMDR

„De-a lungul istoriei au fost multe cazuri când nu ne-am aflat de aceeaşi parte a baricadei. În ciuda acestui fapt, nu se poate admite o viziune de tip exclusivist-reducţionist care reduce raporturile româno-maghiare la un conflict permanent şi care contribuie în acest mod la perpetuarea imaginii de duşman, afectând grav relaţiile interetnice. Plecând de la exemplul reconcilierii franco-germane, diferite comunităţi ar trebui să se bucure de dreptul de a avea o abordare şi interpretare proprie a unor evenimente istorice, fără ca acest fapt să determine indignare şi să genereze teste de loialitate aplicate acelei comunităţi de către o parte a societăţii(…)

Mulţi dintre aceşti lideri care contribuiseră la realizarea Unirii au murit în anii ’50 în temniţele comuniste, dar ne-au lăsat moştenire o Declaraţie care ar putea să ne ghideze în viitor şi să ne determine să acţionăm ca un singur organism, dar ale cărui organe necesită o atenţie diferenţiată, specială, în vederea funcţionării optime a întregii entităţi.

Înţelegem semnificaţia aparte pe care o are ziua de 1 Decembrie în conştiinţa colectivă a poporului român, reprezentând punctul culminant al unui proiect naţional bine închegat. Asemenea momente de succes nu apar foarte des în viaţa unei naţiuni. Pentru maghiarii ardeleni însă acest eveniment a reprezentat începutul unei perioade pline de nesiguranţă. În secolul XXI, triumful istoric ar trebui să îşi cedeze locul cooperării într-un spirit integrator. În acest sens, propunem ca, în cazul în care vom avea o nouă Constituţie, în acest stat, minorităţile naţionale să fie definite ca factor constituant al acestui stat.

Celor care suspectează, ca şi doamna senator mereu cu un scop ascuns şi planuri secrete ale maghiarilor din Transilvania, le transmitem că se înşeală amarnic, iar supoziţiile nefondate şi aceste vociferări îngreunează gândirea comună, planificarea şi posibilitatea identificării soluţiilor corecte. Credem că viitorul nostru este comun în această ţară, noi ne planificăm viitorul pe aceste meleaguri. Nu dorim să plecăm din această ţară şi suntem parteneri în conceptualizarea şi implementarea acelor proiecte de ţară care îmbunătăţesc viaţa de zi cu zi a cetăţenilor acestui stat, indiferent de etnie şi ne determină pe noi toţi să nu pornim pe calea emigraţiei. Cred că aceasta ar fi sarcina noastră comună”, a spus reprezentantul UDMR, citat de Agerpres.

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Comentarii


    WP Twitter Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
    MainNews

    FREE
    VIEW