Wednesday, December 2, 2020
Jurnalism corect


Scandalurile care au marcat Poliția Română în ultimii ani – Cum a ajuns șeful IGPR la mâna politicului

By Matthew Garvey , in Stirile zilei , at 3 septembrie 2020 Etichete: , , , , , , , ,

În ultimii ani, Poliția Română a fost zguduită de numeroase scandaluri care au dus la demiterea sau la demisia șefului IGPR. Fie că vorbim de Petre Tobă sau Liviu Vasilescu, demiși în urma unor scandaluri care au dus la moartea unor membri de clanuri interlope, fie că vorbim de Ioan Buda care a fost demis în urma cazului Caracal, din ultimii cinci șefi ai Poliției Române, trei nu au rezistat în fruntea IGPR mai mult de un an.

Până în 2020, șeful IGPR era numit de premier, după consultarea cu Corpul Național al Polițiștilor, dar, din luna mai a acestui an, decizia de a alege șeful Poliției Române îi revine numai ministrului Afacerilor Interne.

Șef de sindicat din Poliție: La noi este politizare totală

Dumitru Coarnă, șef de sindicat din Poliție, susține că, în România, numirea șefului IGPR este politizată complet. Acesta dă exemplu Spania, țară în care șeful Poliției este ales de către polițiști, prin vot.

Toate punctele de inspector-șef din județe sunt politizate. Ar trebui să mergem pe un mandat de bun simț, trei sau patru ani. De exemplu, în Spania, șeful Poliției Spaniole este ales de către polițiști, prin vot. La noi este politizare totală”, a declarat Dumitru Coarnă pentru mainnews.ro.

Cosmin Andreica, liderul sindicatului Europol, a explicat de ce funcția de șef al Poliției Române este politizată.

Funcția de inspector general al Poliției Române este o funcție de demnitate publică, la nivel de secretar de stat. Această funcție nu se ocupă prin concurs, ci este o funcție exclusiv politică, ocupată la propunerea ministrului(n.r. de Interne) și aprobată de primul ministru. Ca și comparație, funcția de inspector general al Poliției de Frontieră Române este ocupată prin concurs”, a afirmat Cosmin Andreica pentru mainnews.ro.

În plus, acesta a precizat care ar fi perioada ideală de timp de care ar avea nevoie un inspector general al Poliției Române pentru a-și realiza proiectele.

În ceea ce privește mandatul, apreciez că două mandate de câte patru ani sunt suficiente pentru ca un manager să își pună în aplicare planurile sau proiectele”, a adăugat liderul sindicatului Europol.

Ioan Buda, unul dintre capii Poliției sacrificați după cazul Caracal

Ioan Buda a fost numit șeful Poliției Române în 2018, unde a rezistat până în 2019.

În perioada 2010-2015, acesta a fost inspector general al Poliției de Frontieră, iar unul dintre lucrătorii punctului de frontieră de la Moravița, arestat în 2011 pentru dare de mită, ar fi spus despre Ioan Buda că ar fi „regina șpăgilor” colectate din vămi.

Un alt scandal în care a fost implicat Ioan Buda, este cel în care au apărut poze cu șeful Serviciului Control din cadrul Poliției de Frontieră din 2017, Aurelian Miu, în timp ce îngenunchea în fața unei mese la care se aflau mai mulți chestori din MAI, printre care și fostul șef al IGPR.

Scenele ar fi avut loc în anul 2013 și s-ar fi petrecut la ultimul etaj al clădirii în care se afla sediul Poliției de Frontieră.

În luna august a anului 2019, Alexandra Măceșanu și-a pierdut viața în Caracal, după ce polițiștii au intervenit la locuința lui Gheorghe Dincă la 19 ore de la apelurile la 112 ale fetei. În urma scandalului provocat de intervenția polițiștilor, mai mulți membri din conducerea IPJ Olt au fost înlăturați, iar șeful IGPR de la acea vreme, Ioan Buda, a fost demis.

După demiterea din funcția de șef al Poliției Române, Ioan Buda a devenit, din nou, șef al Poliției de Frontieră. Mihai Fifor, cel care era ministru de Interne în anul 2019, declarase că, conform legii, acesta a trebuit să se întoarcă la postul pe care îl deținea de dinainte să fie numit șef al IGPR.

„Chestorul Ioan Buda era la comandă la Poliția Română prin împuternicire. În momentul în care nu a mai fost pe poziție, s-a întors de unde plecase. Conform legii, s-a întors la postul pe care îl deține”, a precizat Mihai Fifor.

Ulterior, Ioan Buda a demisionat în luna mai a acestui an din funcția de Șef al Poliției de Frontieră, în timpul stării de alertă.

Liviu Vasilescu, scandal mediatic după întâlnirea cu membri ai unui clan interlop

Liviu Vasilescu a fost numit în funcția de șef al Poliției Române în 2019, după demiterea lui Ioan Buda. A rezistat un an, după ce a izbucnit un scandal legat de întâlnirea pe care acesta ar fi avut-o cu membri ai clanului Duduianu, după ce liderul acestora a fost omorât la începutul lunii august.

„Am constatat un atac mediatic concertat asupra Poliției Române și Ministerul Afacerilor Interne într-o perioadă în care țara are nevoie de liniște și conjugarea tuturor eforturilor pentru protejarea cetățenilor. (…) Vă rog să îmi permiteți ca de astăzi să mă retrag din funcția de inspector general al poliției române, să rămân ofițer de poliție și să îmi îndeplinesc sarcinile care îmi vor fi încredințate”, a anunțat Liviu Vasilescu la începutul lunii septembrie.

Cu câteva zile înainte, Poliția Română a emis un comunicat în care Liviu Vasilescu susținea că nu vrea să-și dea demisia. De asemenea, în comunicat mai era specificat faptul că fostul șef al IGPR a fost nevoit să se ducă să vorbească personal cu liderii clanului, deoarece Poliția Română ar avea un deficit de profesioniști, lucru criticat aspru în spațiul public.

Dumitru Coarnă, în schimb, acuză că presiunea politică a fost prea mare și Liviu Vasilescu ar fi fost forțat să demisioneze.

Ieri dimineață am vorbit cu Liviu Vasilescu și asta îmi spunea: Domnule Coarnă, n-o să-mi dau demisia, pentru că se va interpreta că noi am greșit. Seara, în urma unei întâlniri Vela-Iohannis-Orban, i s-a sugerat, ulterior, de către Vela, să-și dea demisia.(…) În urma sondajelor de opinie, cum acum, în speța clanului Duduianu, mass-media a indus în eroare acțiunea polițienească, oamenii nu au înțeles și nu înțeleg bine fenomenul și domnul Orban a calculat electoral și a zis: Domne, dă-ți demisia, că o sa vedem după ce-ți găsim și ție”, a declarat Dumitru Coarnă pentru mainnews.ro, referitor la demisia lui Liviu Vasilescu din funcția de șef al IGPR.

Bogdan Despescu, actualul secretar de stat al MAI

Bogdan Despescu a fost șeful Poliției Române timp de trei ani, între 2015 și 2018, dar a fost demis de premierul interimar de la acea vreme, Mihai Fifor, în urma unui scandal izbucnit după ce un polițist de la Brigada Rutieră a agresat sexual doi copii, într-un bloc din Sectorul 6 al Capitalei.

Actualul secretar de stat al MAI îl pe Eugen Stan în Poliție, deși acesta a fost trimis în judecată pentru 18 cazuri de agresiuni sexuale, petrecute de-a lungul a opt ani.

După declanșarea scandalului din Poliția Română, Carmen Dan, ministru de Interne la acea vreme, i-a propus lui Mihai Tudose să îl schimbe pe Bogdan Despescu din funcție, dar fostul premier a refuzat, declanșând un scandal între cei doi foști membri ai Guvernului.

În schimb, acesta susține că știa că se dorește schimbarea lui din funcție, motivând că incidentul care l-a avut în prim plan pe Eugen Stan ar fi fost un pretext.

Deţineam date, dintre care unele au devenit publice, încă de la sfârşitul anului 2017, despre intenţia doamnei ministru de a mă schimba din funcţie, astfel că evenimentul din 05.01.2018 a devenit o oportunitate speculată şi un veritabil pretext”, a declarat Bogdan Despescu, la câteva zile după ce a fost demis.

De la finalul anului 2019, chestorul Bogdan Despescu este secretar de stat al MAI.

La începutul anului 2020, fostul șef IGPR a fost acuzat că ar fi plagiat peste 150 de pagini, dintr-un total de 345, din lucrarea sa de doctorat, conform PressOne.

Petre Tobă, singurul șef al Poliției Române din ultimii 10 ani care a stat în funcție mai mult de trei ani

Petre Tobă a fost șeful Poliției Române timp de 4 ani, între 2009-2010 și 2012-2015.

Primul eveniment care a dus la demiterea lui Petre Tobă, în anul 2010, a fost asasinarea lui Gheorghe Mararu, într-o cafenea din Piatra Neamț. În același an, Dan Fătuloiu, secretar de stat în MAI la acea vreme, declara că Tobă i-a demis pe toți ofițerii cu studii superioare din cadrul IGPR, inclusiv pe cei care studiaseră la FBI. Acesta mai preciza că Petre Tobă ar fi avut patru dosare deschise la Parchet privind măsurile abuzive luate de acesta în cadrul Poliției.

De asemenea, numele lui Petre Tobă apărea într-un dosar de trafic de influență, din 2014, în care au fost judecați fostul președinte al CJ Mehedinți, Adrian Duicu, și fostul șef al IPJ Mehedinți, Constantin Ștefan Ponea. Adrian Duicu i-ar fi spus lui Ștefan Ponea, printre altele, că are influență asupra lui Petre Tobă, pentru a-l menține pe Ștefan Ponea la șefia IPJ Mehedinți.

În 2015 a devenit ministrul Afacerilor Interne, în Guvernul condus de Dacian Cioloș, dar și-a dat demisia în 2016, după ce procurorii DNA au cerut aviz președintelui pentru începerea urmăririi penale pe numele lui Petre Tobă, într-un dosar de corupție la DIPI.

Resping cu tărie acuzațiile aduse si sunt la dispoziția organelor de anchetă pentru clarificarea oricărei situații. Menționez că toate faptele prezentate sunt anterioare mandatului meu, iar procurorul de caz a avut acces la toate documentele necesare instrumentării cauzei, inclusiv la cele clasificate ‘secret de stat‘”, declara Petre Tobă.

Direcția Națională Anticorupție l-a acuzat pe fostul șef al Poliției Române că ar fi refuzat să declasifice documente ce ar fi putut fi folosite de procurori drept probe împotriva lui Gabriel Oprea, printre alții.

Tot în anul 2016, CNATDCU a decis că fostul ministru de Interne și-a plagiat lucrarea de doctorat, iar Ministrul Educației de la acea vreme i-a retras titlul de doctor.

Cătălin Ioniță, chemat la DNA la o zi după ce și-a dat demisia din funcția de șef al IGPR

Cătălin Ioniță a rezistat în funcția de șef al IGPR doar 6 luni, din ianuarie 2018, până în iunie 2018. Carmen Dan, ministrul Afacerilor Interne de la acea vreme, a declarat că acesta ar fi plecat din funcție din motive personale, dar, la o zi după ce și-a dat demisia, a fost chemat la DNA.

Procurorii l-au acuzat de trafic de influență și fals în declarații, fapte comise în perioada în care era șeful Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliției Sector 1. Dosarul a fost ulterior clasat.

În 2019, Cătălin Ioniță a fost acuzat că a plagiat întreaga sa teză de doctorat, susține PessOne.

La finalul lunii august a acestui an, Oficiul Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS) nu i-a eliberat autorizația de acces la informații clasificate și, astfel, acesta a fost eliberat din funcția de director general al Direcției Generale Anticorupție.

Sursă foto: Poliția Română

 

 

 

 

 

 

 

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

MainNews

FREE
VIEW