🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Ies la iveală detalii uluitoare din dosarul Ralucăi Stăncescu, fosta șefă a Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, trimisă în judecată de DNA și condamnată definitiv de Instanța Supremă la 6 ani și 10 luni de închisoare pentru șantaj și alte infracțiuni grave. Potrivit procurorilor, Stăncescu a făcut pereche cu iubitul său pentru șantajarea fostului socru al acestuia. Miza: un apartament și o garsonieră.

În motivarea deciziei de condamnare, consultată de Main News, judecătorii explică argumentele care au stat la baza pedepsei dure pe care i-au dat-o procuroarei: aproape șapte ani de închisoare.

Presiune psihică de la vârful parchetului

În rechizitoriul DNA, procurorii au scris că fosta șefă a parchetului din Botoșani a încercat, prin constrângere psihică, să-i obțină iubitului un apartament și o garsonieră.

”În actul de sesizare al instanţei se reţine că inculpatul C., împreună cu inculpata D., care avea calitatea de prim procuroral Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, în cursul lunii octombrie 2015, cu intenţie, a exercitat acte de constrângere psihică asupra persoanei vătămate F., cu scopul de a o determina să efectueze demersurile necesare învederea cedării în mod injust a dreptului de proprietate asupra a două imobile (apartament şi garsonieră), situate în municipiul Botoşani, în favoarea minorei H., fiica sa”, potrivit sursei citate.

Amenințări cu dosar de trafic de persoane

Prin presiune, procuroarea voia să inducă teamă, au considerat anchetatorii.

”Prin constrângerea psihică exercitată, inculpaţii C. şi D. au urmărit să-i inducă persoanei vătămate F. o stare de temere, constând în aceea că în situaţia exprimării unui refuz, prin prisma autorităţii şi atribuţiilor specifice funcţiei deţinute de inculpata D., va suferi repercusiuni specifice răspunderii penale prin demararea unor cercetări faţă de persoana sa şi a membrilor familiei sale, vizând săvârşirea unor pretinse infracţiuni de evaziune fiscală şi trafic de persoane”, au acuzat procurorii.

„Se pot întâmpla multe”

În motivarea deciziei prin care au trimis-o după gratii pe procuroare, judecătorii de la Instanța Supremă redau afirmații pe care aceasta le-ar fi folosit în diverse discuții ajunse la urechile anchetatorilor.

„Chiar dacă inculpata D. nu a arătat în mod direct activităţile pe care le va întreprinde dacă persoana vătămată F. nu seva conforma solicitărilor, prin funcţia deţinută în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, prin prezenţa sa la aceste întâlniri şi prin rostirea unor afirmaţii de genul „o să aibă probleme, iar mai grav va fi pentru fiii săi”, „se pot întâmpla multe”, „dacă această activitate nu este însoţită de documente ar putea fi o faptă de evaziune fiscală”, partea vătămată putea deduce cum se va implica pentru transpunerea în practică a ameninţărilor.În aceste condiţii, Înalta Curte constată că în cauză, în mod indubitabil, a existat o stare de temere indusă părţii vătămate de către inculpaţii D. şi C. printr-o acţiune de constrângere morală, respectiv ameninţare”, arată Înalta Curte.

De la amenințare la faptă, un pas

Judecătorii care au dictat pedeapsa au ținut cont de funcția deținută de procuroare și de faptul că, prin prisma acestei funcții, putea, fără prea mare efort, să-și ducă planul la bun sfârșit.

„S-a ţinut cont că infracţiunile au fost comise în calitatea acesteia de prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, existând, astfel, pârghiile necesare pentru exercitarea constrângerilor necesare determinării persoanei vătămare F. să cedeze dreptul de proprietate a două imobile minorei H. S-au avut în vedere urmările acţiunilor inculpatei, persoana vătămată resimţind din plin efectele acestor acţiuni. (…) Înalta Curte apreciază asemenea acţiuni că trebuie stopate şi reprimate de îndată şi doar aplicarea unor pedepse exemplare este în măsură să asigure rolul educativ şi preventiv al acestora. Se constată că prin nivelul de educaţie şi pregătire, inculpata era şi trebuia sa fie pe deplin conştientă de acţiunile sale,iar funcţia deţinută ar fi trebuit să fie folosită pentru stoparea oricărui tip de infracţiune şi nu pentru comiterea vreunor infracţiuni. Inculpata, profitând, însă de funcţia deţinută, a ales să îşi exercite prerogativele deţinute în interes personal pentrusatisfacerea nevoilor sale si ale pertenerului de viaţă, inculpatul C”, subliniază judecătorii.

Magistrații mai explică faptul că perioada de detenţie efectivă îi va da posibilitatea procuroarei să „reflecteze cu mai multă atenţie asupra acţiunilor sale din trecut şi asupra regulilor de conduită ce trebuia si trebuie sa le urmeze”.

„De asemenea, se consatată că inculpata a avut o atitudine de nerecunoastere a infractiunilor ceea ce înseamnă că nu a conştientizat încălcările de lege şi consecinţele acestora. În aceste conditii Înalta Curte consideră că aplicarea pedepselor trebuie sa fie apropiate de nivelul mediu al acestora”, se mai arată în document.

Condamnarea

Fosta șefă a Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani a fost condamnată definitiv în iunie 2020 la 6 ani și 10 luni de închisoare.

La rândul său, Cătălin Stavără, iubitul procuroarei, a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj.

CITEȘTE ȘI: Corupția ucide și rămâne nepedepsită | Avem un sistem sanitar mâncat de bacterii și luptăm împotriva lor cu apă de ploaie

Foto: Raluca Stăncescu / Facebook

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp