🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Rusia cere cere explicit, prin vocea ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, retragerea forțelor NATO din România și Bulgaria, în contextul tensiunilor de la granița cu Ucraina. Solicitarea Rusiei ca NATO să retragă trupele străine, armele și echipamentele se aplică și Bulgariei și României, deoarece cele două țări nu erau membre NATO în 1997, a transmis vineri, 21 ianuarie, Ministerul rus de Externe.

„Este vorba despre retragerea trupelor străine, a echipamentelor și armelor, precum și de alte măsuri menite să restabilească configurația din 1997 a acelor țări care nu erau membre NATO la acea vreme, printre care se numără atât Bulgaria, cât și România”, a subliniat Serghei Lavrov, citat de agenția de știri TASS.

În data de 17 decembrie 2021, Ministerul rus de Externe a publicat un proiect de acord privind garanțiile de securitate între Rusia și Statele Unite și un proiect de acord privind asigurarea securității Rusiei și a statelor membre NATO.

În mai 1997, Moscova și blocul condus de Occident au semnat Actul fondator privind relațiile reciproce, cooperarea și securitatea între NATO și Federația Rusă, confirmând că „nu se consideră reciproc adversari” și definind totodată „mecanismul de consultare, cooperare, luare de decizii comune și acțiuni comune”.

Ungaria, Polonia și Republica Cehă au aderat la NATO în 1999, urmate de Bulgaria, Letonia, Lituania, România, Slovacia, Slovenia și Estonia în 2004, Albania și Croația în 2009, Muntenegru în 2017 și Macedonia de Nord în 2020.

NATO, care reunește în prezent 30 de țări, își menține în continuare politica ușilor deschise.

Reacția MAE

Ministerul Afacerilor Externe din România a transmis ulterior, într-un comunicat de presă, că respinge declarațiile Ministerului rus de Externe.

„Ministerul Afacerilor Externe respinge ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe Flancul Estic al NATO.

MAE reamintește că prezența NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliați și implementate de structurile aliate politice și militare responsabile în acest sens, este o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federației Ruse în Vecinătatea Estică, mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia. Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv”, se arată în comunicatul MAE român.

De altfel, ministerul condus de Bogdan Aurescu amintește, la rândul său, că solicitarea a fost deja făcută în decembrie 2021, moment în care oricum a fost respinsă fără echivoc.

„Solicitarea ca postura forțelor NATO în toate statele Alianței care au aderat după 1997, inclusiv trupe, să fie redusă conform cerințelor Moscovei figurează deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană, făcute publice în luna decembrie 2021.

Această solicitare a fost deja respinsă fără echivoc ca inacceptabilă de către Alianța Nord-Atlantică atât public, cât și în cadrul dialogului NATO cu Rusia și, respectiv, SUA-Rusia. O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri, având în vedere că postura de descurajare și apărare este nemijlocit conectată cu, și este parte intrinsecă a mecanismului de apărare colectivă al NATO, asupra căruia niciun stat terț nu poate avea drept de veto. Aliații au menționat ferm că vor continua politica de consolidare a securităţii și apărării colective, inclusiv prin prezența trupelor aliate pe teritoriul aliaților estici”, mai arată sursa citată.

În fine, România își exprimă speranța ca dialogul cu Rusia în această perioadă va continua și va conduce la dezescaladarea situației.

„Alături de aliații săi, România va continua să susțină ferm, cu argumente bazate pe evoluțiile de securitate din Vecinătatea Estică, importanța întăririi Flancului Estic. În acest sens, autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate.

Totodată, România își exprimă speranța că procesul de dialog deschis cu Federația Rusă în această perioadă va continua și va conduce la dezescaladarea situației de securitate, spre beneficiul întregului spațiu euroatlantic”, conchide comunicatul citat.

Foto: Pixabay

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp