Wednesday, January 26, 2022
Jurnalism corect


RETROSPECTIVĂ Criza sanitară în 2021 / Cum s-a văzut al doilea an de pandemie și ce a adus vaccinul

By Diochetanu Andreea , in Analize & Investigatii Politic Stirile zilei , at 25 decembrie 2021

2021 se apropie de final, fiind al doilea an care se încheie în pandemia de COVID-19. Dacă facem o comparație între 2020 și 2021, cel mai important element diferențiator este vaccinul împotriva COVID-19, care deși a fost livrat în România la finele anului 2020 (în 27 decembrie 2020 a început campania de vaccinare în țară), abia în acest an putem să spune că și-a făcut cu adevărat simțită prezența această soluție împotriva SARS-CoV-2.

Ce a adus vaccinul împotriva COVID-19?

În primul rând, speranță pentru oameni. Speranță că această pandemie se va încheia cât mai repede. Deși inițial doar cadrele medicale și angajații din sistemul sanitar s-au putut imuniza împotriva bolii, acest lucru doar i-a încurajat pe cetățeni să-și dorească să se imunizeze.

Dovada stă în faptul că platforma națională de programare la vaccinare s-a blocat aproape de fiecare dată când s-a „dat liber” la programări pentru o altă categorie de angajați/ bolnavi.

Ca să întârim cele afirmate mai sus, putem invoca un alt răspuns la întrebarea „ce a adus vaccinul?” – turismul vaccinal. În prima parte a anului, dacă vă aduceți aminte, multe persoane călătoreau chiar sute de kilometri la centrele de imunizare care aveau locuri disponibile – doar ca să vaccineze cât mai repede și să aibă o formă de protecție împotriva bolii care ne închisese în case atâtea luni de zile până atunci.

Recunosc, mă număr printre aceste persoane. Deși locuiesc în București, prima doză de vaccin am făcut-o în Tecuci, județul Galați, pentru că doar acolo erau locuri disponibile la imunizare atunci când a început etapa a treia a vaccinării (populația generală – n.red.). Singurul meu regret după călătorie – faptul că nu m-am întors în Capitală cu un borcan de muștar de Tecuci autentic!

Ce a mai adus vaccinul pe lângă speranță? O nouă categorie de privilegiați, dacă vă amintiți etapele campaniei naționale de imunizare.

În prima etapă a campaniei naționale au avut prioritate la vaccinare lucrătorii din domeniul sănătății și social, atât din sistemul public, cât și cel privat – cei din prima linie în lupta cu COVID-19. Iar a doua etapă a campaniei de vaccinare, care a debutat în data de 15 ianuarie, a fost destinată persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, persoanelor cu boli cronice, indiferent de vârstă, precum și personalului-cheie care desfășoară activități în domenii esențiale.

Problema a fost că domeniile considerate „esențiale” au fost multe și nu a existat o prioritizare în rândul angajaților. Astfel, mulți „esențiali” au ajuns să se imunizeze înaintea persoanelor vulnerabile.

Evident, evenimentul a fost criticat intens și a fost văzut ca un punct de cotitură în campania de vaccinare. Ulterior, a fost modificată  strategia națională și Comitetul Național de Vaccinare (CNCAV) anunța, în 20 ianuarie, că platforma de programare trebuie să prioritizeze vârstnicii și persoanele vulnerabile, astfel încât pe parcursul unei zile, 25% din programări să fie destinate persoanelor din domeniile esențiale și 75% persoanelor vulnerabile.

Un alt scandal legat de vaccinare a mai fost cel legat de centrele de vaccinare cu circuit închis, care ar fi fost rezervate personalului din domeniul siguranței naționale, adică oamenii din Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale și din serviciile secrete. Potrivit informațiilor care circulau în luna martie în presă, desigur că beneficiau de același tratament – prioritate la vaccinare – și familiile angajaților din acest domeniu.

Scandalul deceselor neraportate

Un alt scandal în domeniul sanitar-COVID-19, să-i spunem așa, a fost cel declanșat de acuzațiile lansate de Vlad Voiculescu, după ce a fost demis unilateral de la șefia Ministerului Sănătății, în luna aprilie.

La două zile după ce a fost demis din funcție, Vlad Voiculescu a ținut o conferință de presă în care și-a făcut bilanțul la sfârșitul mandatului de ministru, ocazie cu care a lansat acuzații extrem de grave – „numărul deceselor asociate SARS-CoV-2 raportate de autorități este mai mic decât cel real!”.

Deși nu multă lume i-a dat crezare atunci, lunile care aveau să vină aveau să demonstreze că acuzațiile fostului ministru al Sănătății nu au fost nefondate. Inclusiv în zilele acestea încă se raportează decese cu întârziere.

Ca idee, în 24 decembrie, Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a raportat 44 decese, dintre care 2 anterioare, iar în 23 decembrie, 81 decese, dintre care 44 anterioare.

Noi promisiuni încălcate de guvernanți

Totodată, vaccinul a oferit ocazia guvernanților să facă promisiuni pe care nu le-au mai îndeplinit. Acesta este cazul, de exemplu, al lui Florin Cîțu, pe vremea când era premier.

Pe 13 ianuarie 2021, mânat de ritmul bun cu care debutase campania, actualul lider al PNL și-a asumat ca obiectiv personal vaccinarea a 10,4 milioane de cetățeni până la finalul lunii septembrie.

Însă luna septembrie a trecut și iată că în data de 24 decembrie abia avem 5,1 milioane de cetățeni vaccinați cu cel puțin o doză de ser anti-COVID, departe de obiectivul anunțat de Florin Cîțu.

Ulterior, actualul președinte al Senatului a dat-o la întors și a spus că, de fapt, ținta respectivă era legată de numărul de doze disponibile, iar nu de numărul efectiv de persoane vaccinate, așa cum a lăsat de înțeles la începutul anului curent.

În vară, Cîțu anunța că am învins pandemia, dar toamna a venit cu record absolut la decesele COVID

Un alt moment care a marcat anul pandemic a fost cel în care președintele Klaus Iohannis a anunțat că, din data de 15 mai, restricțiile vor fi relaxate, iar ulterior, în 28 iunie, Florin Cîțu, prim-ministru la acea vreme, anunța triumfător că „am învins pandemia”.

Pe 24 iunie, șeful statului susținea că „am oprit pandemia” și din acest motiv nu se mai vaccinează populația.

„Campania a fost un succes, practic am oprit pandemia. Faptul că avem așa puține cazuri – nu mai avem un interes foarte mare pentru vaccinare”, a spus Iohannis în 24 iunie, întrebat despre încetinirea campaniei de vaccinare.

„Am atins cea mai mare ţină. Ştiţi că ieri în Bucureşti nu a fost niciun caz în 24 de ore. Ţinta era să eliminăm pandemia şi ţinta a fost atinsă”, anunţa și Cîţu triumfător, luni, 28 iunie.

Din acel moment, campania de vaccinare -și așa lentă – și-a pierdut și mai mult din elan, numărul cetățenilor care se vaccinau scăzând de la o zi la alta, românii bucurându-se de o vară fără restricții, nefiind condiționați în vreun fel.

Însă toamna a venit și am cules ce am semănat în vară – sute de decese asociate COVID-19 anunțate zilnic, GCS anunțând record după record.

Doar câteva exemple din bilanțurile zilnice din lunile octombrie și noiembrie:

  • 5 octombrie – 15.037 cazuri noi/ 252 decese – RECORD absolut de infecții raportate într-un interval de 24 de ore
  • 6 octombrie – 14.744 cazuri noi/ 331 decese – RECORD absolut de decese asociate COVID-19 raportate într-un interval de 24 de ore
  • 8 octombrie – 13.854 cazuri noi/ 385 decese – Un nou RECORD privind decesele asociate COVID-19
  • 12 octombrie – 16.743 cazuri noi/ 442 decese – Un nou RECORD la capitolul îmbolnăviri confirmate în 24 de ore, dar și RECORD nou la decese asociate COVID-19
  • 19 octombrie – 18.863 cazuri noi/ 574 decese – Un nou RECORD la capitolul îmbolnăviri confirmate în 24 de ore, dar și RECORD nou la decese asociate COVID-19
  • 2 noiembrie – 11.073 cazuri noi/ 591 decese – nou RECORD la capitolul decese asociate COVID-19 raportat eîn 24 de ore

De curând, campania de vaccinare luase avânt odată cu discuțiile politice despre introducerea obligativității certificatului verde la locul de muncă, dar actuala coaliție de guvernare formată din PSD, PNL și UDMR este în impas privind acest subiect momentan.

Însă, deși nu avem o lege privind certificatul COVID la locul de muncă, autoritățile au decis relaxarea restricțiilor în noaptea de Crăciun și Revelion, când românii au voie să petreacă până la ce oră doresc, pentru că barurile nu mai sunt obligate să închidă la 22:00, cum este în prezent.

Acum, specialiștii se așteaptă ca al cincilea val al pandemiei să își facă simțită prezența în România la jumătatea lunii ianuarie 2022. Rămâne de văzut cum vor gestiona autoritățile noul val și dacă vor fi luate, și de această dată, „prin surprindere”.

Foto: Inquam Photos / George Călin

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *