🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Răzvan Horațiu Radu, în prezent adjunct al procurorului general al României, își susține, miercuri, interviul în fața comisiei Ministerului Justiției pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

La sosirea la Ministerul Justiției, Răzvan Horațiu Radu a declarat că s-a înscris pentru că are încredere în procedura de înscriere și fluxul mare de candidați reprezintă încrederea magistraților în procedura organizată de Ministerul Justiției.

„Suntem în fața celui mai greu examen profesional care se desfășoară pentru o funcție de conducere în România. Până la interviul în fața Comisiei, de două săptămâni de când ni s-au anunțat candidaturile dăm un examen cu presa. În al doilea rând dăm un examen cu publicul larg și în al treilea rând, în timpul interviului, vom da un examen și cu colegii care este cel mai exigent evaluator al activității noastre și apoi urmează să ne evalueze Comisia”, a declarat Răzvan Horațiu Radu.

Rolul procurorului general în viziunea lui Horațiu Radu

La începutul interviului, Răzvan Horațiu Radu a vorbit despre rolul procurorului general în viziunea sa și despre problemele sensibile care se confruntă statul român: crime, violuri, violența domestică etc.

„ (…) Aș dori să fac câteva considerații despre rolul procurorului general și viziunea mea asupra dimensiunii constituționale a procurorului general.

În primul rând procurorul general este un reprezentant al procurorilor, atât în relația cu ceilalți procurori, în relația cu instanțele de judecată, dar și în relația cu alte instituții ale statului sau instituții nestatale și mă refer la celelalte puteri ale statului, la instituții guvernamentale sau la alți actori internaționali. E o dimensiune constituțională a procurorului general care nu știu cât a fost atinsă până acum, însă, în ce mă privește, având în vedere ca am avut o experiență bogată în activitatea de reprezentare a statului român la cere două instanțe europene am avut ocazia să iau legătura cu tot ce înseamnă sistem intern atât la nivel de respectare a exigențelor statului de drept dar și la nivel de respectare a chiului comunitar la nivel de implementare a politicilor europene.

Astfel, rolul esențial al procurorului general este de a asigura buna organizare a activității: pe deoparte în zona de urmărire penală, pe de altă parte în zona de reprezentare în fața instanței și o altă componentă pe care o am în vedere este plasarea procurorului general într-un context european și internațional pentru că la ora actuală nu mai putem vorbi de justiție fără a fi racordat și la contextul internațional”, susține candidatul la șefia PÎCCJ.

Evaziunea fiscală, spălările de bani și contrabanda, în vizorul lui Răzvan-Horațiu Radu

Horațiu-Radu a punctat câteva dintre obiectivele pe care le ia în considerare dacă ajunge la conducerea Parchetului General. Acestea sunt probleme sensibile cu care se confruntă România: crimă, viol, tâlhărie, infracțiuni de violența în familie.

„În primul rând mi-am propus alegerea unor domenii prioritare de combatere a infracționalității având în vedere tocmai impactul social din ultima perioadă a unor infracțiuni deosebit de grave, impact asupra vieții cetățeanului de zi cu zi. Am schițat câteva idei despre infracțiunile de mare violență: infracțiunile care au ca urmare moartea victimei, viol, tâlhărie sau infracțiuni de violența în familie. Din păcate aceste rele obiceiuri au fost transmise și în comunitățile românești din străinătate. Am fost solicitat de un ambasador al României dintr-o țară în care avem comunitate românească numeroasă să încercăm să dezvoltăm o cooperare pe zona aia tocmai din cauza ratei ridicate acestui tip de infracțiuni în comunitățile respective.

Am de asemenea în vedere infracțiunile care privesc viața sexuală, mai ales cele privind minorii, infracțiunile de corupție, fie că vorbim de marea corupție, dar și mica corupție care atinge viața de zi cu zi a cetățeanului, acela este primul contact al cetățeanului cu fenomenul corupție și deși poate părea de mai mică importanță, mica corupție are un impact mult mai mare. (..) Mai am în vedere și infracțiunile economice: spălările de bani, infracțiunile fiscale, contrabanda”, a mai spus acesta.

Horațiu Radu: Nu avem nevoie de reformă, avem nevoie în mod cert de ajustări

Întrebat dacă din punctul său de vedere este necesară o reformă a Ministerului Public, Horațiu Radu a răspuns:

„(…) Din 1989 tot aud de reformă. Nu aș spune că avem nevoie de reformă, avem nevoie în mod cert de ajustări. Avem nevoie și de ajustări ale legislației, avem nevoie de mai multe aspecte care trebuie modificate dar dincolo de măsurile pe care le poate lua Ministerul Justiției, din punctul meu de vedere, ceea ce ne trebuie nouă este o renaștere a încrederii în noi înșine, o renaștere a încrederii în activitatea profesională pe care o desfășurăm și bineînțeles și modificările legislative ar avea rolul lor pentru că, un prim pas este la îndemâna Ministerului de Justiție. Numirile care se vor face în parchete la ora actuală vor fi niște semnale foarte puternice pentru procurorii din țară. Procurorii de regulă, cei care au intrat în sistem, au intrat din convingere, au fost motivați, mulți dintre ei și-au pierdut motivația, alții nu”.

Cine este Răzvan-Horațiu Radu

Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii l-a votat, în iunie 2019, pe Răzvan Horațiu Radu în funcția de adjunct al procurorului general. În perioada 1 iulie 2018- 11 iunie 2019 a fost procuror la Parchetul General.

În martie 2011, Horațiu Radu a fost numit agent guvernamental pentru Curtea de Justiție și Tribunalul Uniunii Europene, însă în anul 2018 a fost demis de fostul premier Viorica Dăncilă după ce a intrat în conflict cu fostul lider al PSD, Liviu Dragnea și cu fostul consilier al premierului, Darius Vâlcov.

„Mai este un domn la MAE care se opune la tot ce vine de la Guvern. O să-i propun premierului să avem o analiză serioasă a tuturor celor din guvern care au blocat acte. Nu ştiu ce va face ministrul respectiv cu el. Noi nu mai vrem să ne păcălim cu noţiunea de coincidenţă. (…) Dacă este o reţea, te duci cu gândul la celebrul stat paralel, căci nu se poate, undeva trebuie să există o coordonare. Şi prin judeţe există starea asta. Şi în SUA s-a vorbit de deep state, Trump a ieşit să spună”, spunea Liviu Dragnea, în mai 2018.

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp