Este cel mai lung pod din Europa. Podul Crimeei sau „Podul lui Putin” leagă partea vestică a Rusiei de Crimeea, o provincie ucraineană anexată în 2014 de trupele lui Vladimir Putin, președintele Federației Ruse. Este un pod strategic și simbolic pe care armata ucraineană îl are, mai nou, în vizor, relatează cotidianul francez Ouest-France.

Cu o lungime de 19 kilometri, ceea ce îl face cel mai lung pod din Europa, Podul Crimeei, pentru Vladimir Putin, forjează legăturile dintre Rusia și Crimeea, o provincie ucraineană anexată de statul rus în 2014. Inaugurat cu mare fast în 2018, de către liderul de la Kremlin care saluta atunci o zi „excepțională, festivă, istorică”, podul Crimeei este un punct de trecere important pentru logistica militară rusă, permițându-i să treacă strâmtoarea Kerch în mai puțin de o jumătate de oră.

Un obiectiv al armatei ucrainene

Acest pod este acum un obiectiv militar pentru armata ucraineană, care a amenințat că va bombarda construcția. „Dacă [am fi avut] ocazia să o facem, am fi făcut-o deja. Dacă există o oportunitate de a o face, o vom face cu siguranță”, a declarat Oleksiy Danilov, secretar al Consiliului Național de Securitate și Apărare, la 21 aprilie 2022 .

În cazul în care forțele ucrainene ar reuși să lovească această infrastructură, beneficiile s-ar dubla. Acestea ar obține mai întâi o victorie simbolică strălucită prin ruperea legăturii dintre provincia anexată și Rusia. Crimeea ar fi apoi izolată de Rusia, la care s-ar putea ajunge doar pe mare sau prin sudul Ucrainei. De altfel, acest pod este numit și „podul lui Putin”, deoarece președintele rus s-a luptat pentru a-l scoate din pământ. Afrontul ar deveni atunci aproape personal, pentru șeful statului rus.

Dar obiectivul armatei ucrainene este, de asemenea, strategic. De pe acest pod ar tranzita provizii militare, cum ar fi rachetele Bastion P, care au lovit recent pista aeroportului din Odessa. „Astăzi, inamicul a lovit din Crimeea cu un sistem de rachete de apărare de coastă Bastion”, a declarat guvernatorul regiunii Odesa, Maxim Marchenko, la 30 aprilie.

Potrivit cotidianului italian La Repubblica, guvernul ucrainean acuză, de asemenea, trupele rusești că „au adus înapoi în Crimeea rezerve de grâu și utilaje agricole furate din zonele Melitopol și Kherson”.

CITEȘTE ȘI Rușii au luat 400.000 de tone de cereale din teritoriul ocupat, acuză autoritățile ucrainene

Un „război al podurilor”?

Podurile au fost ținte principale pentru ambele armate încă de la începutul conflictului. Ucraina însăși a sabotat mai multe poduri din apropierea capitalei, Kiev, pentru a încetini înaintarea trupelor rusești la începutul invaziei. Acesta a fost în special cazul podului Irpin, la începutul lunii martie, dar și cel de la Odessa sau Harkov.

În a doua fază a conflictului, Rusia a fost cea care a distrus podul Zatoka, la 26 aprilie, la granița dintre România și Ucraina, pentru a zădărnici transporturile de arme puse la cale de Occident. Podul permitea, de asemenea, Ucrainei să exporte grâu către Europa.

Pe 28 aprilie, a fost rândul Ucrainei să riposteze, bombardând podul de lângă Melitopol, în sudul Ucrainei. Era una dintre cele două conexiuni feroviare care făceau posibilă ajungerea în Crimeea. A doua și ultima este podul din Crimeea.

Sursa foto: Ouest-France

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp