Friday, October 25, 2024
Jurnalism corect


Raport: „GRECO insistă ca SIIJ să fie desfiinţată” / Secția, „o anomalie”

By Andreea Traicu , in Justitie Politic Stirile zilei , at 9 iulie 2019 Etichete: , , ,

GRECO transmite preocuparea privind Secţia de Investigarea a Infracţiunilor din Justiţie, menţionând că îngrijorarea principală se referă la ignorarea recomandării de a se înfiinţa structura.

GRECO este preocupat în mod special de faptul că recomandarea de a se renunța la înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost complet ignorată. Mai presus de toate, noua legislație include mai multe amendamente, printre altele, referitoare la numirile și eliberările din funcție a procurorilor de rang înalt, independența funcțională a procurorilor, răspunderea personală a judecătorilor și procurorilor etc., care, împreună, reprezintă amenințări serioase la adresa independenței sistemului judiciar în România”, arata raportul.

GRECO: Insistăm ca SIIJ să fie desfiinţată

În Raportul ad hoc, GRECO recomandă să fie abandonată crearea noii secții speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție, menţionând că nu a fost implementată această recomandare.

„GRECO reamintește că a evaluat crearea secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție ca una dintre cele mai controversate modificări; a fost văzută ca o anomalie a cadrului instituțional existent, care ar putea conduce la conflicte de competență și ar putea fi folosită necorespunzător și supusă unei ingerințe nejustificate în procesul de justiție penală”, se menţionează în raport.

Documentul arată că, din acest punct de vedere, „măsurile luate de autoritățile române sunt în deplină contradicție cu recomandarea GRECO, ceea ce reprezintă o evoluție profund îngrijorătoare”.

Specialiştii spune că preocupărite exprimate referitoare la înfiinţarea Secţiei sunt relevante în contextul presiunilor asupra DNA, revocării Laurei Codruţa Kovesi „și al influenței crescânde a controverselor aflate în desfășurare în România cu privire la numirile de judecători și procurori”.

GRECO face referire şi la numirea şefului SIIJ, precum şi la posibilitatea ca Secţia să retragă anumite acţiuni din instanţă.

„În lumina celor de mai sus, rezultă că această recomandare a fost vădit ignorată. GRECO este în mod serios îngrijorat de consecințele pe care aceste evoluții le au asupra independenței sistemului judiciar, precum și asupra luptei împotriva corupției în România, și insistă ca Secția de urmărire penală pentru investigarea infracțiunilor din justiție să fie desființată”, este concluzia GRECO.

GRECO: Doar una dintre cele cinci recomandări a fost implementată

Aspectele invocate anterior privind reforma judiciară trebuie privite în contextul mai larg al reformei controversate a sistemului judiciar din România, care continuă să ridice preocupări serioase în rândul entităților naționale interesate, al societății civile și al comunității internaționale. GRECO constată că doar una dintre cele cinci recomandări specifice cuprinse în Raportul său ad-hoc a fost implementată și că cele patru recomandări rămase nu au fost implementate. În plus, cele două recomandări reiterate din Runda a patra de evaluare sunt încă în curs de implementare în cadrul procedurii de conformitate aferente Rundei a patra. Acestea fiind spuse, GRECO salută faptul că, în data de 4 iunie 2019, Primministrul român a anunțat intenția de a abandona reformele judiciare controversate și încurajează autoritățile să implementeze în totalitate recomandările GRECO fără orice altă întârziere.

GRECO ia notă de progresele înregistrate în ceea ce privește eliminarea incompatibilităților judecătorilor și procurorilor, spre exemplu, faptul că nu pot desfășura activități externe, altele decât cele din învățământul superior și funcțiile didactice. GRECO recunoaște, de asemenea, că unele măsuri inițiale au fost luate de către autorități pentru a aborda problema pensionării anticipate a procurorilor și judecătorilor și a consecințelor acestora. Acestea fiind spuse, pentru cea mai mare parte a preocupărilor, nu s-au obținut rezultate tangibile”, mai arată concluziile raportului.

Ordonanţele Guvernului, preocupare a GRECO

În introducere, raportul face referire la reformele din sistemul judiciar, iniţiat de Guvern în 2017, care au provocat proteste de amploare şi îngrijorări ale sistemului judiciar şi ale organizaţiilor internaţionale.

Documentul face referire şi la modificările ulterioare ale legilor justiţiei şi ale codurilor penale, menţionând că o parte dintre legi sunt în examinare la Curtea Constituţională.

Nu în ultimul rând, GRECO remarcă rezultatul referendumului pentru justiţie, menţionând că „deși problemele de mai sus nu fac obiectul prezentului Raport, GRECO va continua să urmărească îndeaproape evoluțiile privind legislația anticorupție din România în vederea protejării standardelor Consiliului Europei referitoare la acest aspect”.

GRECO se referă şi la îmbunătăţirea transparenţei procesuluii legislativ, precum şi la elaborarea ordonanţelor de urgenţă cu titlu de excepţie, într-un număr limitat

Această recomandare nu este încă implementată. În special, nu au fost elaborate în continuare norme care să permită dezbateri publice, consultări și audieri, iar practica în acest sens nu s-a schimbat. Utilizarea Ordonanțelor de Urgență ale Guvernului (O.U.G.-uri) pentru adoptarea unor modificări legislative importante a continuat, astfel în perioada 2018-2019 Guvernul a adoptat mai multe O.U.G.-uri noi10 cu modificări substanțiale ale legislației privind sistemul judiciar și urmărirea penală (pentru o analiză detaliată, a se vedea paragrafele 7-14 din Raportul interimar de conformitate (GrecoRC4 (2019)11), se arată în document.

Modificarea legilor justiţiei

GRECO a reţinut în raport că modificarea legilor justiţiei cuprinde riscuri referitoare la plecările din magistratură şi la promovări arbitrare.

„În ceea ce privește promovările, în opinia GRECO amendamentele propuse au conținut o proporție de subiectivitate în procesul de selecție și decizie și ar lăsa mai mult spațiu pentru influența personală sau politică în deciziile privind cariera, fapt care ar putea avea impact asupra neutralității și integrității sistemului judiciar”, se arată în raport.

CSM nu a adoptat prevederi care să asigure criterii clare privind numirea magistraţilor în funcţii înalte

Specialiştii remarcă că ” CSM nu a adoptat până acum prevederi referitoare la numirea judecătorilor și procurorilor în funcții înalte, care să asigure implementarea unor criterii adecvate, obiective și clare, cu luarea în considerare a meritelor și calificărilor”, concluzionând că recomandarea nu a fost implementată.

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *