🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), Gabriela Scutea, atrage atenția duminică, 3 iulie, de Ziua Justiției, că deficitul de procurori atinge cote critice în ansamblul parchetelor şi se menţine cronic în unele circumscripţii.

Ea a dat ca exemplu Tribunalul Brăila, care are asiguraţi doar 4 procurori din 14.

„Deficitul de procurori atinge cote critice în ansamblul parchetelor şi se menţine cronic în unele circumscripţii. Organizarea ierarhică a Ministerului Public ne oferă ca ultimă soluţie implicarea, în condiţii procedurale, a parchetelor ierarhic superioare în gestionarea volumului de cauze al parchetelor cu deficit de personal, prin preluarea cauzelor spre soluţionare.

Să privim realist la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila care are asiguraţi 4 procurori din 14 şi trebuie zilnic să găsească resurse pentru a ancheta cazurile de omor, evaziune fiscală, corupţie, pentru participarea la judecarea cererilor în materia protecţiei copilului şi privind măsurile preventive.

În aceiaşi parametri, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa este ocupat 1 post de procuror din 10. Mai mult decât atât, există judeţe în care deficitul este accentuat la toate nivelurile, astfel încât soluţionarea pe verticală sau orizontală a deficitului de personal nu mai este viabilă”, a transmis Gabriela Scutea, duminică.

Procurorul general a mai subliniat că parchetul de pe lângă ÎCCJ funcţionează cu doar 55% din posturile de procuror ocupate.

„Dar – atunci când nu mai există un alt nivel ierarhic superior – trebuie să conştientizăm că efortul nostru poate fi numai unul intern pentru a menţine funcţionarea instituţiei în termenii profesionalismului pe care misiunea acesteia îl impune. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – instituţia care, pe lângă atribuţiile operative de soluţionare a dosarelor şi participare la judecată, desfăşoară multe activităţi de coordonare pentru întregul Minister Public şi de reprezentare în activităţi interinstituţionale – funcţionează cu 55% din posturile de procuror ocupate.

În termeni uzuali, provocare are înţeles de progres. În termenii reali ai anului 2022, provocare înseamnă că trebuie să fim cu mult mai buni cu cât dificultăţile întâmpinate sunt mai frecvente sau mai mari. Însemnă că instituţia este chemată să îşi asume calea cea grea, pentru a fi încercat toate mijloacele legale de îndeplinire a misiunii sale.

În fiecare parchet, sunt convinsă că există un sentiment comun de reuşită: pentru o cauză deosebită (dificilă, complexă), pentru remedierea deficitului de personal, pentru un aspect de organizare internă care a simplificat munca, fie şi într-o proporţie mică, pentru un rezultat singular al unui coleg, dar care aduce apreciere profesională întregului colectiv.

Acest spirit bun şi stimulativ îl doresc pentru asumarea în continuare a provocărilor, de exemplu pentru ocuparea funcţiilor de conducere vacante din parchete, astfel încât autoritatea profesională să fie consacrată formal şi să imprime mai multă responsabilitate fiecărui procuror”, se mai arată în mesaj.

Recuperări importante pentru sistemul judiciar

De asemenea, ea a evocat și recuperările importante pentru sistemul judiciar, menționând aici reglajele legislative necesare pentru Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, dar și desființarea SIIJ.

„Între recuperări doresc să menţionez reglajele legislative necesare pentru Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor care ne-au permis să abordăm mobilitatea personalului (transferul).

Intervenţia Legii privind desfiinţarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, fără să fi răspuns tuturor propunerilor degajate din Ministerul Public, este o recuperare faţă de sistemul greoi pe care s-a construit această structură, criticabil în special pentru imposibilitatea repartizării pe criterii obiective a cauzelor şi pentru modul de asigurare a garanţiilor de imparţialitate.

În exerciţiul atribuţiei de reprezentare a intereselor generale ale societăţii şi de apărare a ordinii de drept, Ministerul Public este în prima linie pentru abordarea cauzelor în corelare cu dinamica jurisprudenței constituționale. Ansamblul normelor legale constituie o reţea, o modificare nu va produce niciodată numai un efect local, ci vor interveni interpretările sistematice şi provocările în introducerea înţelesului real al normei în diversitatea de corelări legislative cerute de relaţiile sociale complexe.

Principiile fundamentale ale sistemului normativ al Uniunii Europene determină în mod direct întrebări şi nevoia unei gândiri globale în aplicarea legii în procedurile interne”, a mai transmis Scutea.

Șefa ÎCCJ: În centrul justiţiei trebuie să se afle cetăţeanul

La rândul său, șefa ÎCCJ, Alina Corina Corbu, a transmis că în centrul justiţiei trebuie să se afle cetăţeanul.

„În centrul justiţiei trebuie să se afle cetăţeanul, ceea ce este specific oricărui serviciu public. Ceea ce diferenţiază însă serviciul public al justiţiei de oricare alt serviciu public este rolul acestuia de a proteja drepturile cetăţeanului, indiferent dacă încălcarea provine din partea unui particular sau a statului însuşi.

De aceea avem instanţe de drept penal, care vor sancţiona conduita abuzivă a oricărei persoane fizice sau juridice, indiferent de calitatea acesteia, de aceea avem instanţe de contencios administrativ, frâna pusă de societatea modernă puterii instituţiilor statului, pentru a salvgarda drepturile individului, de aceea avem căi de atac, pentru a înlătura şi chiar sancţiona erorile sistemului judiciar însuşi”, a afirmat Corbu, într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei Justiției.

Totodată, ea a subliniat că justiţia nu se înfăptuieşte numai prin participarea personalului din sistemul judiciar.

„Soluţionarea unui litigiu, rezolvarea unei stări litigioase din societate, nu începe în faţa judecătorului; şi, mai mult, idealul unei societăţi civilizate este ca numai o mică parte dintre stările litigioase din societate să aibă nevoie de intervenţia unei instanţe de judecată.

Rolul colegilor noştri avocaţi, procurori, profesori de drept, notari, consilieri juridici este esenţial în ceea ce priveşte îndeplinirea rolului social echilibrator al justiţiei, iar capacitatea acesteia de factor stabilizator sau chiar de motor al dezvoltării unei societăţi se bazează de multe ori pe ingeniozitatea, profesionalismul sau acribia acestora. Ziua Justiţiei este în aceeaşi măsură şi sărbătoarea tuturor colegilor noştri”, mai arată Alina Corina Corbu, între altele.

Puteți citi INTEGRAL mesajul Corinei Corbu AICI

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp