Thursday, May 23, 2024
Jurnalism corect


Principalele critici de neconstituționalitate aduse reformei fiscal-bugetare/Sindicaliști vs analiști: măsuri discriminatorii, dublă impozitare

By Dragomir Georgiana , in Analize & Investigatii Stirile zilei , at 26 septembrie 2023 Etichete: , , , ,

Guvernul a aprobat, luni, 25 septembrie, pachetul de măsuri fiscale asupra căruia își va asuma răspunderea în Parlament. Creșterea salariului minim pe economie cu 10%, a celui din domeniul construcțiilor și din agricultură se numără printre principalele măsuri. Totodată, Guvernul Ciolacu introduce noi taxe pentru români. 

Bonurile de masă vor fi acordate ca și până acum, însă, Ministerul de Finanțe are termen o săptămână pentru a propune Executivului un proiect de Ordonanță de Urgență care va limita comisioanele aferente acestui proces de distribuție a acestor beneficii extrasalariale.  În ceea ce privește voucherele de vacanță,  doar angajații cu salarii nete sub 8.000 de lei vor beneficia de tichetele de vacanță, vor beneficiade 150 de lei, ajungând la valoarea de 1.600 de lei.

Reprezentanții sindicaliștilor din administrația publică susțin că actul normativ ar putea fi neconstituțional și nu exclud posibilitatea de a se adresa Curții Constituționale(CCR), deoarece „noua metodă” de acordare a voucherelor de vacanță ar fi discriminatorie.

Instituie un tratament discriminatoriu în rândul salariaţilor, aplică un tratament juridic distinct pentru salariaţi aflaţi în aceeași situație juridică, conţin noţiuni neclare, la propunerile de reducere a posturilor nu există criterii unitare de aplicare sau tranzitorii, nu asigură funcționarilor publici drepturile existente la reducerea postului, obligativitatea menţinerii în funcţia publică devine o opţiune pentru angajator, conţine prevederi paralele cu cele cuprinse în Codul administrativ sau alte acte legislative”, susțin reprezentanții Federației Naționale a Sindicatelor din Administrație(FNSA).

Mai mult decât atât, sindicaliștii consideră că voucherele de vacanță ar trebui să se acorde în mod nediscriminatoriu.

„Dacă un salariat are 8000 de lei și este subordonat unuia cu un salariu de 10 000 de lei, primul ia mai mult, deoarece ia și vouchere de vacanță”,  preciza, recent,  liderul FNSA, Bogdan Șchiop, pentru Main News.

Noile măsuri fiscale nu sunt văzute cu „ ochi buni” nici de analiștii economici

Adrian Negrescu, analist economic, consideră că un motiv de neconstituționalitate al pachetului de măsuri fiscale pe care Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament este dubla impozitare. Mai exact, este vorba despre taxarea pe cifra de afaceri, așa cum se dorește în cazul băncilor, dar și impozitul aplicat microîntreprinderilor.

„Dacă va trece această prevedere(n.r. taxarea pe cifra de afaceri) ar putea fi declarată neconstituțională”, s-a exprimat analistul Adrian Negrescu, pentru Main News.

Consiliul Economic şi Social (CES), organ consultativ al Parlamentului şi al Guvernului, a emis aviz nefavorabil la proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare în România pe termen lung pe care Executivul urmează să îşi asume răspunderea în Parlament.

„Măsurile de reducere a cheltuielilor sunt neconvingătoare. Guvernul şi-a propus să colecte 100 de miliarde lei (85%) din mediul privat şi doar 16 miliarde lei (15%) din eficientizarea cheltuielilor publice, or, acest dezechilibru trebuie ajustat. Acoperirea deficitului bugetar prin măsuri de creştere a poverii fiscale pentru mediul economic privat s-a dovedit în trecut că au avut un efect contrar, fiind foarte probabil că, în urma acestor măsuri, veniturile la buget să scadă, în loc să crească. Creşterea fiscalității stimulează tendinţele evazioniste, iar autorităţile statului s-au dovedit până în prezent incapabile să ţină sub control fenomenele evaziunii şi muncii la negru”, motivează CES.

Faţă de forma lansată în consultare publică de către Ministerul Finanţelor au fost adoptate o serie de modificări. Acestea vizează acordarea bonurilor de masă, TVA pentru bilete la spectacole şi evenimente sportive, precum şi calculul impozitului pentru companiile multinaţionale, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin, luni seară, într-o conferință de presă.

Principalele modificări fiscale: Impozit pentru  pentru bunuri și imobile

Persoanele fizice care, la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, au în proprietate/proprietate comună clădiri rezidenţiale potrivit definiţiei de la art. 453 lit. f), situate în România, dacă valoarea impozabilă a clădirii, calculată potrivit art. 457, depăşeşte 2.500.000 lei;

– persoanele fizice şi persoanele juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziţie individuală depăşeşte 375.000 lei.

Impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare se calculează în funcţie de încadrarea într-una dintre situaţiile prevăzute la art. 5001, după cum urmează:

– în cazul proprietăţilor reprezentând clădiri rezidenţiale, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenţei dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local prin decizia de impunere şi plafonul de 2.500.000 lei;

– în cazul proprietăţilor reprezentând autoturisme, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenţei dintre valoarea de achiziţie şi plafonul de 375.000 lei.

În ceea ce privește măsurile economico-financiare care vizeazăla autorităţile / instituţiile publice, proiectul prevede că numărul total al posturilor de demnitate publică aprobate aferente funcţiilor de secretar de stat, consilier de stat, subsecretar de stat, vicepreşedinte şi al funcţiilor asimilate acestora se reduce până la data de 1 ianuarie 2024 cu minim 25%.

În privinţa indemnizaţiei de hrană începând cu 1 octombrie 2023, ordonatorii de credite acordă obligatoriu, lunar, pentru personalul încadrat ale căror salarii lunare nete de până la 8.000 lei, inclusiv indemnizaţii de hrană la nivelul anual a două salarii minime pe economie în vigoare la data de 1 ianuarie 2019, actualizat anual cu indicele preţului de consum comunicat anual de Institutul Naţional de Statistică, începând cu 2025, cu excepţia personalului Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pază şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale precum şi a personalului poliţiei locale care, potrivit legii, beneficiază de drepturi de hrană în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.

Sporuri limitate 

În ceea ce privește sporurile, în proiect s-a prevăzut că „în raport cu condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea, condiţii periculoase sau vătămătoare, personalul salarizat poate primi un spor de până la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.500 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, cu respectarea prevederilor legale în vigoare”.

Obligații pentru autoritățile locale. Cum trebuie să facă economii

Proiectul de lege prevede  că prin desfiinţare, reorganizare, fuzionare sau transfer al activităţii către alte structuri organizatorice, inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea, autoritatea, subordonarea autorităţilor administraţiei publice locale, judeţene sau centrale, trebuie să rezulte cel puţin următoarele condiţii cumulative:

a) o reducere cu cel puţin 15% a numărului de personal proporţional atât pentru funcţiile de conducere, cât şi pentru funcţiile de execuţie;

b) o reducere cu cel puţin 15% a cheltuielilor de funcţionare, respectiv a cheltuielilor materiale şi servicii.

Procesul de desfiinţare, reorganizare, fuzionare se va desfăşura în perioada 1 octombrie 2023 – 1 ianuarie 2024.

Uniunea „Salvați România”(USR) a anunțat că va ataca la CCR proiectul de lege privind noile măsuri fiscale.

Potrivit art. 145  din Constituţie, legea declarată ca neconstituţională este supusă Parlamentului spre reexaminare. În consecinţă, decizia de neconstituţionalitate a Curţii are ca efect continuarea suspendării termenului de promulgare şi declanşarea obligaţiei constituţionale de reexaminare a legii.

Guvernul estimează că măsurile vor aduce un impact financiar pozitiv de aproape 20 de miliarde lei în anul 2024, în timp ce cheltuielile bugetare se reduc cu circa 3,37 miliarde lei.

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

 

 

.

 

Comentarii


    MainNews

    FREE
    VIEW