Presa maghiară relatează că reglementările controversate care se pregătesc pentru proiectele de legi ale securității naționale din România amintesc de Securitate, serviciul secret din perioada comunistă. Publicația NÉPSZAVA a susținut că modificările „reduc dreptul general la libertate” și sunt „un pericol pentru statul de drept”.

G4Media a publicat, în urmă cu două săptămâni, cele zece proiecte de legi ale securității naționale, pachet de modificări legislative ce se află acum pe masa coaliției de guvernare. Ulterior, acesta va fi dezbătut în Guvern și apoi în Parlament.

Publicația maghiară a citat reprezentanții organizațiilor civice Corupţia ucide şi Rezistenţa Civilă, care au organizat, în weekend, un protest față de modificările controversate.

„Potrivit intenţiilor manifestate de organizatori, societatea civilă română trebuie să spună un NU hotărât reglementării care se pregăteşte de reducere a drepturilor generale la libertate, de întărire a cenzurii şi a serviciilor secrete – până când nu va fi prea târziu”, a scris publicația citată.

Jurnaliștii maghiari sunt de părere că, în timp ce în 2017-2018 sute de mii de românii au ieşit în stradă făcând ca guvernarea social-democrată de atunci să facă un pas înapoi de la modificarea Legilor Justiției, de data aceasta nu se poate conta pe o astfel de presiune socială.

„Proiectul de lege (n.r. – pachetul de modificări legislative privind securitatea națională) nu s-a bucurat de un ecou social ieșit din comun, chiar dacă amintirea fostei organizaţii secrete comuniste Securitatea este încă relativ vie în conştiinţa socială românească. Noua propunere doreşte să creeze în România un monstru comparabil cu fostul serviciu comunist.

De exemplu, proiectul prevede că serviciile secrete nu mai trebuie să dea socoteală despre partea esenţială a activităţii lor, pot desfăşura o activitate economică incontrolabilă, pot obliga pe oricine să colaboreze cu serviciile, iar ofiţerii din serviciile secrete pot fi urmăriţi doar de procurori special numiţi în acest scop şi acceptaţi de către şeful statului”, a exemplificat sursa citată.

Mai mult, jurnaliștii maghiari susțin că, în urma unor sondaje realizate în țara noastră, reiese faptul că românii care își doresc în fruntea țării un lider puternic nu au încredere în instituțiile democratice.

„Acestei tendinţe i se potriveşte şi faptul că în rândul populaţiei române a crescut spectaculos şi popularitatea lui Viktor Orbán”, se mai arată în articolul citat.

Controverse privind legile securității naționale

Președintele Klaus Iohannis a dat asigurări că legile, așa cum apar ele în draftul făcut public, vor fi corectate, subliniind faptul că drepturile și libertățile cetățenești nu vor fi încălcate. În același timp, șeful statului a ținut să critice modul în care au fost făcute publice aceste documente.

Instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale funcționează pe baza unor legi adoptate la începutul anilor ’90, când Războiul Rece abia se încheiase iar România era condusă de FSN-ul lui Ion Iliescu. Evident, acest cadru nu poate răspunde provocărilor actuale, de această părere fiind absolut toate partidele politice.

Așa cum au semnalat și jurnaliștii de la G4Media, aceste documente de lucru cuprind și mai multe chestiuni controversate sau care trebuie lămurite:

– Serviciile ar avea drept de inițiativă legislativă.

– Cetățenii și agenții economici ar avea obligația să colaboreze cu serviciile de informații.

– Fondurile operative nu vor mai putea fi controlate de Parlament și nici de Curtea de Conturi, ci doar de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

– Demiterea directorilor SRI și SIE s-ar face numai la propunerea președintelui, neputând să mai fie inițiată de Parlament ca acum, numai în două situații: dacă aceștia încalcă un articol care prevede că nu pot face parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice pe timpul îndeplinirii funcţiei şi nu pot desfăşura activităţi de propagandă în favoarea sau defavoarea unui candidat pentru funcţii alese.

– Cadrele militare din SRI / SIE ar fi audiate, percheziționate, reținute sau arestate preventiv numai de procurori anume desemnați și cu informarea prealabilă a directorului SRI/SIE și în prezența unui reprezentant al structurii juridice a Serviciului.

– Perchezițiile în sediile SRI / SIE ar fi realizate cu mandate date de judecători anume desemnați, cu aprobarea președintelui României  și cu informarea prealabilă a directorului Serviciului în cauză.

– Directorii SRI și SIE nu ar mai fi obligați să prezinte rapoarte anuale de activitate, precum în prezent, ci Comisiile de control asupra activității serviciilor ar fi oblicate să realizeze acest lucru.

Foto: Pixabay

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp