În urma publicării de către G4Media a unor variante de lucru ale legilor privind securitatea națională, care cuprind mai multe modificări controversate, președintele Klaus Iohannis a oferit asigurări că acestea vor fi corectate, subliniind că faptul că drepturile și libertățile cetățenești nu vor fi încălcate. 

În același timp, șeful statului a ținut să critice modul în care au fost făcute publice aceste documente.

„Noi avem anumite legi pe domeniul securităţii naţionale făcute la începutul anilor ’90, când democraţia a fost nouă, s-a încercată să se construiască instituţii moderne, care respectă drepturile cetăţeanului, însă în timp ştim că lucrurile trebuie adaptate contextului. Pentru asta a fost întocmit câte un proiect pe anumite legi. Avem acum un draft pe aceste legi care nu e destinat publicului larg. Cineva, şi ştim bine cine, a considerat că e bine să le dea pe surse. E o eroare majoră pentru că oamenii sunt îngrijoraţi, doar că avem un prim draft. Aceste legi vor intra în dezbaterea Guvernului, a CSAT, a Parlamentului şi sigur dacă anumite prevederi nu sunt bune, vor fi corectate. Nimeni nu îşi doreşte o restauraţie a vechii Securităţi sau o încălcare a drepturilor cetăţeneşti. Aceste speculaţii sunt eronate, eronată e şi această scurgere către media. Personal mă voi îngriji ca acolo unde draftul nu a avut o formă corespunzătoare timpurilor noastre să fie corectat. Aceste îngrijorări nu sunt necesare sau dacă mai sunt îngrijorări care rămân în picioare trebuie aduse la cunoştinţa legiutorului pentru a fi corectate. Îmi doresc să avem legi ale siguranţei naţionale moderne”, a declarat Klaus Iohannis, întrebat după vizită de marţi la Şcoala Gimnazială nr. 11 din Buzău, despre modificare legilor securităţii naţionale, citat de News.ro.

Controverse privind legile securității naționale

Pe lângă aspectele legate de securitatea clasică de ordin militar, evoluțiile tehnologice din ultimele decenii și transformarea mediului de securitate internațional au condus spre o nouă gamă de riscuri, vulnerabilități și amenințări la adresa securității statului. Războiul declanșat de Federația Rusă asupra Ucraina a evidențiat încă odată, dacă mai era cazul, necesitatea adaptării.

Creșterea capabilităților de apărare și a rezilienței societale sunt măsurile aflate pe agenda autoritățile, însă pentru a face față actului context este nevoie și de alte seturi de măsuri. Instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale funcționează pe baza unor legi adoptate la începutul anilor ’90, când Războiul Rece abia se încheiase iar România era condusă de FSN-ul lui Ion Iliescu. Evident, acest cadru nu poate răspunde provocărilor actuale, de această părere fiind absolut toate partidele politice.

Publicația G4Media a publicat săptămâna trecută întregul pachet de modificări legislative privind securitatea națională, aflat acum pe masa coaliției de guvernare, înainte de a fi dezbătut în Guvern și ulterior în Parlament. Așa cum a recunoscut prim-ministrul Nicolae Ciucă, documentele de lucru au fost elaborate la nivelul fiecărei instituții, fapt ce poate fi identificat foarte ușor dintr-o lectură sumară a textelor. Cu alte cuvinte, angajații SRI au redactat proiectul de lege privind funcționarea SRI, în vreme ce mutatis mutandis, cei de la SIE au scris proiectul privind funcționarea SIE.

Așa cum au semnalat șu jurnaliștii de la G4Media, aceste documente de lucru cuprind și mai multe chestiuni controversate sau care trebuie lămurite:

– Serviciile ar avea drept de inițiativă legislativă.

– Cetățenii și agenții economici ar avea obligația să colaboreze cu serviciile de informații.

– Fondurile operative nu vor mai putea fi controlate de Parlament și nici de Curtea de Conturi, ci doar de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

– Demiterea directorilor SRI și SIE s-ar face numai la propunerea președintelui, neputând să mai fie inițiată de Parlament ca acum, numai în două situații: dacă aceștia încalcă un articol care prevede că nu pot face parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice pe timpul îndeplinirii funcţiei şi nu pot desfăşura activităţi de propagandă în favoarea sau defavoarea unui candidat pentru funcţii alese.

– Cadrele militare din SRI / SIE ar fi audiate, percheziționate, reținute sau arestate preventiv numai de procurori anume desemnați și cu informarea prealabilă a directorului SRI/SIE și în prezența unui reprezentant al structurii juridice a Serviciului.

– Perchezițiile în sediile SRI / SIE ar fi realizate cu mandate date de judecători anume desemnați, cu aprobarea președintelui României  și cu informarea prealabilă a directorului Serviciului în cauză.

– Directorii SRI și SIE nu ar mai fi obligați să prezinte rapoarte anuale de activitate, precum în prezent, ci Comisiile de control asupra activității serviciilor ar fi oblicate să realizeze acest lucru.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp