Predoiu susține că va aborda „cu responsabilitate” deficitul de resursă umană din sistem / Ce a spus despre reforma pensiilor magistraților

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a transmis joi, 10 noiembrie, în urma unei întâlniri cu ministrul Muncii, Marius Budăi, că proiectul de lege legat de reforma din domeniul pensionării, ce va include și pensiile magistraților, nu a fost, încă, redactat, dar a dat asigurări că „reformele propuse vor respecta statutul de independență al magistraților”.

„Reformele propuse de MMPS (n.r. Ministerul Muncii) în domeniul pensionării vor respecta statutul de independență al magistratului și se vor promova prin proiect de lege, supus avizarii CSM (n.r. Consiliului Superior al Magistraturii) și Ministerului Justiției. Reformele vor respecta pe deplin cadrul constituțional și cadrul juridic internațional la care România este parte privind statutul de independență al magistratului, inclusiv în ceea ce privește pragul vârstei de pensionare”, este punctul de vedere transmis de Cătălin Predoiu, ministrul Justiției.

Cătălin Predoiu a subliniat că proiectul de Lege va fi conceput și dezvoltat „cu transparență și cu consultarea tuturor partenerilor sociali, inclusiv a reprezentanților autorității și puterii judecătorești, prin intermediul CSM”.

„La acest moment, nu există redactat niciun astfel de proiect de lege, MMPS urmând să definitiveze analizele datelor statistice privind sistemele socio-profesionale în perioada care urmează”, a adăugat ministrul Justiției, care a menționat că va „informa prompt autoritatea judecătorească în legătură cu orice evoluție” care să afecteze și magistrații.

Totodată, Prediu susține că va aborda cu „responsabilitate” problema lipsei de resurse umane din sistemul judiciar, a celui de penitenciar și de probațiune și că „rămâne constant deschis dialogului cu toate instituțiile”.

„Problema resurselor umane comportă soluții pe termen scurt, care să asigure stabilitatea sistemelor, și pe termen mediu și lung, prin consolidarea statutelor tuturor profesiilor din cadrul acestor sisteme, cum ar fi, între altele, creșterea capacității instituționale de școlarizare a Institutului Național al Magistraturii, adoptarea cadrului legal privind statutul grefierilor, a personalului de specialitate juridică din instanțe și parchete și a personalului de probațiune, inclusiv prin eliminarea inechităților salariale din aceste sisteme și acoperirea treptată a locurilor vacante din schemele de personal din instanțe, parchete, penitenciare și probațiune”, a dat asigurări ministrul Justiției.

Explicațiile ministrului Justiției vin într-un context tensionat în sistemul judiciar. Săptămâna trecută, pe fondul zvonurilor referitoare la reformele din domeniul „pensiilor speciale”, ce includ și pensiile magistraților, Secția pentru judecători a CSM a aprobat peste 50 de pensionări într-o singură ședință.

Tot atunci, judecătorii din CSM i-au cerut lui Predoiu să rezolve „cât mai grabnic” deficitul constant de resurse umane și celorlalte puteri ale statului ca „orice demers care afectează independența judecătorului să fie realizat cu echilibru și precauție, cu respectarea cerințelor firești de predictibilitate a legii, astfel încât să fie evitată afectarea și mai gravă a dreptului cetățeanului de acces la justiție”.

Ce informații au lansat reprezentanții coaliției

Marius Budăi, ministrul Muncii, a prezentat, în urmă cu două săptămâni, fără să intre în mai multe detalii, raportul întocmit de Banca Mondială, prin care scoate în evidență măsurile necesare pentru îndeplinirea jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență, referitor la „pensiile speciale”.

Budăi a precizat că, potrivit documentului, „pensiile speciale” trebuie să aibă o bază de contributivitate, să nu depășească nivelul salariului, iar beneficiarii să aibă un stagiu minim de cotizare.

„Se referă jalonul la trecerea pensiilor, să aibă parte de contributivitate, să aibă un stagiu minim realizat în specialitatea respectivă şi să nu mai fie nicio pensie care să depăşească venitul din timpul serviciului, adică să nu depăşească salariul”, a declarat Budăi.

Ulterior, vicepremierul Kelemen Hunor a avansat ideea potrivit căreia magistrații, polițiștii, militarii sau diplomații să își primească pensiile de serviciu după vârsta de pensionare de 65 de ani, chiar dacă se retrag din activitate la 50 de ani.

Autoritățile de la București trebuie să modifice până la finele acestui an modul de calcul al „pensiilor speciale”, aici fiind incluse absolut toate veniturile care nu au la bază principiul contributivității, în sensul îmbunătățirii sustenabilității acestor sisteme.

În caz contrar, Comisia Europeană ar putea bloca viitoarele finanțări prevăzute României în PNRR.

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea