Politico.eu face, în ediția de marți, o analiză a acțiunilor președintelui francez Emmanuel Macron din ultima perioadă. Jurnaliștii apreciază că strategia lui Emmnauel Macron este de a își consolida poziția in Estul Europei, astfel ca, la următoarele alegeri pentru Parlamentul European, să aibă de-a face cu doi mari jucători: PPE și Partidul de centru-stânga al Socialiștilor europeni. „Când Macron a lansat Renașterea înaintea alegerilor europene din mai, a afirmat că o vede ca o mișcare pan-europeană, fără a se limita la Franța”, scriu jurnaliștii de la politico.eu. 

Nicolas Tenzer, expert francez în afaceri strategice, a declarat că Macron trebuie să demonstreze că înțelege istoria europenilor de est, preocupările lor cu privire la Rusia dar și importanța garanțiilor de securitate ale SUA. „Există o oportunitate reală pentru Franța de a face ceva, dar [Macron] trebuie să demonstreze mai bine un fel de empatie pentru ceea ce au experimentat în timpul trecutului lor comunist”, a spus acesta.

Politico.eu: Laura Codruța Kovesi, Dacian Cioloș dar și Kristalina Georgieva (Bulgaria), est-europenii susținuți de președintele Franței

Macron a dat cel puțin un semnal că are în vedere Estul Europei  pentru poziții de rang înalt. Jurnaliștii fac referire la numirea lui Dacian Cioloș în funcția de lider al Grupului Renew, dar și la susținerea Laurei Codruța Kovesi în competiția pentru funcția de procuror șef european. 

„Românul Dacian Cioloș, fost prim-ministru, a fost ales lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, în mare parte datorită partidului lui Macron. Sprijinul lui Macron a fost, de asemenea, esențial în nominalizarea Kristalinei Georgieva a Bulgariei drept candidată a Europei pentru a conduce Fondul Monetar Internațional, în fața premierului olandez Jeroen Dijsselbloem, care a avut sprijinul Berlinului.

Și încă un gest care ar fi fost de neimaginat până de curând, Macron a decis să o sprijine pe românca Laura Codruța Kövesi pentru ocuparea funcției de procuror al UE în defavoarea propriului candidat, Jean-François Bohnert”, scriu jurnaliștii de la politico.eu.

Ultimele două mișcări au avut loc după ce niciun est-european nu a fost nominalizat pentru a ocupa poziții de conducere la UE – președinți ai Comisiei Europene, Consiliului, Parlamentului sau ai Băncii Centrale.

„Dacă țările estice au întotdeauna impresia că în timpul nominalizărilor la funcții de vârf nu au niciodată șansa de a câștiga sau ca cineva să le reprezinte, nu va îmbunătăți situația, va accentua diviziunea [în UE]”, a declarat un oficial francez. Cu mult înainte de acele negocieri, Macron arăta deja mai multă atenție către est decât predecesorii săi. La trei luni de la câștigarea mandatului său prezidențial în 2017, Macron a vizitat România și Bulgaria, țări care nu au fost vizitate de un președinte francez în ultimii 10 ani. La jumătatea mandatului, el a vizitat jumătate dintre țările din Europa Centrală și de Est”, notează politico.eu. 

Foto: INQUAM Photos/Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp