Prorogat până la 1 ianuarie 2022, actul normativ prin care sunt introduse pensii speciale pentru foștii aleși locali ar putea intra în vigoare dacă Guvernul sau Parlamentul nu intervin. 

La nivel declarativ, cu excepția președintelui UDMR, Kelemen Hunor, toți liderii partidelor parlamentare susțin eliminarea „pensiilor speciale”, inclusiv a celor pentru foștii primari, viceprimari,  președinți de consilii județene și vicepreședinți, însă legea prin care acestea au fost adoptate, rămâne încă în picioare.

Veniturile suplimentare la pensii pentru aleșii locali au fost adoptate în anul 2019 printr-o Ordonanță de urgență a Guvernului, condus în acea vreme de Viorica Dăncilă. Astfel, aceștia ar fi urmat să primească o indemnizație lunară calculată înmulțind 0,4% din venitul lunar cu numărul de luni de mandat, dar nu mai mult de 144 de luni. De pildă, un fost primar de comună cu un singur mandat ar urma să primească lunar aproximativ 1.000 lei, însă un fost președinte de consiliu județean cu cel puțin trei mandate la activ, ar încasa peste 7.000 lei.

Inițial, pensiile speciale ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2020, însă guvernul Orban le-a amânat cu un an. La fel a procedat și guvernul Cîțu, intrarea în vigoare fiind amânată până pe 1 ianuarie 2022.

Legea pentru abrogare a trecut de Camera Deputaților

În condițiile în care guvernul interimar nu poate emite o Ordonanță de urgență pentru a abroga sau proroga intrarea în vigoare a pensiilor speciale pentru aleșii locali, soluția ar putea veni de la Parlament. Un proiect de act normativ a trecut tacit în această săptămână de Camera Deputaților, urmând să fie dezbătut și de către Senat, forul decizional.

Nu e clar în ce măsură PNL și PSD își mai doresc anularea pensiilor speciale pentru aleșii locali, cert este însă că impactul bugetar ar intrării în vigoare a acestui act normativ ar costa anual bugetul de stat peste 600 milioane lei.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp