Parlamentul European vrea ca bugetul UE pentru 2023 să se axeze pe Ucraina, energie şi pandemie
Parlamentul European şi-a votat miercuri, 19 octombrie, poziţia privind bugetul Uniunii Europene (UE) pentru 2023, potrivit unui comunicat de presă al instituției. Eurodeputații au cerut un buget al UE care să abordeze mai eficient consecințele războiului din Ucraina și procesul de redresare post-pandemie.
Votul lansează trei săptămâni de discuții de „conciliere” cu Consiliul, cu scopul de a ajunge la un acord pentru bugetul de anul viitor, care trebuie apoi votat de Parlament și semnat de președintele acestuia.
Consecințele războiului din Ucraina
Cu o sumă totală de 853 milioane euro adăugată la proiectul de buget al Comisiei, deputaţii au consolidat finanţarea iniţiativelor care sprijină tinerii refugiaţi prin intermediul Erasmus+ şi al Corpului european de solidaritate, cercetătorii ucraineni prin acţiuni precum Marie Curie în cadrul programului Orizont Europa şi programele consolidate, inclusiv:
- Ajutorul umanitar – 250 milioane euro;
- Fondul pentru azil, migraţie şi integrare, cu o sumă suplimentară de 100 de milioane euro;
- Instrumentul pentru gestionarea frontierelor şi vizelor, cu 25 milioane euro;
- Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare şi cooperare internaţională (IVCDCI – Europa globală) pentru vecinătatea sudică şi estică a UE, cu 162 milioane euro;
- Fondul european de apărare şi mobilitatea militară, cu 80 milioane euro.
Energie și climă
Cu alte 533 de milioane euro, deputații doresc să sporească independența energetică a UE și să sprijine cetățenii și IMM-urile în contextul prețurilor crescute la energie, sprijinind în același timp tranziția ecologică și biodiversitatea. Printre programele sprijinite se numără:
- Programul de cercetare Orizont Europa;
- Mecanismul pentru interconectarea Europei, care finanţează construirea unor reţele transeuropene de transport şi energie de înaltă calitate şi durabile;
- Programul LIFE pentru mediu şi politici climatice;
- Programul Provocări globale.
Redresare post-pandemie
Sprijinul UE este în continuare necesar pentru a face sistemele naţionale mai reziliente, atâta timp cât pandemia de COVID-19 nu s-a încheiat. Alte priorități includ:
- Mecanismul de protecţie civilă al UE (UCPM);
- Programul Europa creativă;
- Programul Europa digitală;
- Programul „Drepturi şi valori” şi Parchetul European (EPPO).
Foto: Inquam Photos / George Călin
Comentarii