Monday, November 25, 2024
Jurnalism corect


🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale click

Parchetul General, după decizia CCR pe întreruperea termenului de prescripţie: Consecințele vor fi majore

By Diochetanu Andreea , in Justitie Stirile zilei , at 27 mai 2022

Parchetul General a transmis vineri, 27 mai, precizări privind efectele deciziei Curții Constituționale de admitere a excepției de neconstituționalitate referitoare la întreruperea termenului de prescripţie a răspunderii penale. Este vorba despre articolul 155, alin. (1) din Codul penal.  

PG subliniază că, în cazul în care neconstituționalitatea va antrena încetarea efectelor art. 155 din Codul penal, consecințele vor fi majore. Potrivit unui comunicat al parchetului, ar fi afectate infracțiuni precum: furtul, coruperea sexuală a minorilor, falsurile sau înșelăciunea.

„Punerea în acord a dispozițiilor neconstituționale depinde de motivarea și criteriile reținute de curte. Avem, însă, un reper adecvat de reglementare, în dispozițiile vechiului Cod penal. De la acest punct, o intervenție de modificare credem că va fi simplă și trebuie adresată punctual, pentru această instituție importantă de drept.

Consecințele, în cazul în care neconstituționalitatea va antrena încetarea efectelor art. 155 Cod penal, vor fi majore, cu aplicabilitate pentru aproape orice fel de infracțiune. Ar fi afectate infracțiuni precum: furtul, coruperea sexuală a minorilor, falsurile, înșelăciunea, unele forme ale pornografiei infantile, unele infracțiuni contra siguranței sistemelor informatice, accidentele de circulație.

În grupa de infracțiuni cu pedepse între 5 și 10 ani, pentru care prescripția generală este de 8 ani, sunt infracțiuni grave și a căror cercetare presupune perioade mai mari, în mod obiectiv: evaziunea fiscală, rele tratamente aplicate minorului, infracțiuni de corupție, traficul de persoane”, se arată în comunicatul menționat anterior.

PG mai menționează că întreruperea termenului de prescripție și intervenția prescripției speciale constituie un factor de echilibru în filozofia stabilirii răspunderii penale, efectul general al reducerii limitelor de pedeapsă fiind echilibrat prin termenul prescripției speciale, care este dublul termenului de prescripție generală.

Totodată, parchetul subliniază că legea nu trebuie să priveze victimele infracțiunilor de posibilitatea de a stabili răspunderea autorilor faptelor

„Întreruperea termenului de prescripție reprezintă un instrument pentru protecția victimelor infracțiunilor și trebuie asumat că intenția legiuitorului (combinată din pedepse mai reduse față de vechiul cod penal și procedura camerei preliminare, care depășește în concret termenul de 60 de zile) nu s-a confirmat în totalitate prin aplicarea noului Cod de procedură penală. Nu trebuie ca legea să priveze victimele infracțiunilor de posibilitatea de a stabili răspunderea autorilor faptelor, ci trebuie aplicate soluții pentru continuitatea unei instituții importante a dreptului penal.

În concluzie, aspectul de neconstituționalitate poate fi ușor remediat, dar intervenția unei discontinuități a normei va avea unul dintre cele mai grave efecte ale unei decizii CCR, afectând cvasitotalitatea infracțiunilor”, conchide comunicatul.

Context

Curtea Constituțională a României (CCR) a admis, în ședința de joi, o sesizare referitoare la întreruperea termenului de prescripţie a răspunderii penale. Este vorba despre articolul 155, alin. (1) din Codul penal.

„În ședința din data de 26 mai 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, a decis, cu majoritate de voturi: (…) a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art. 155 alin.(1) din Codul penal”, a transmis CCR joi, într-un comunicat de presă.

Art. 155 alin. (1) din Codul penal a avut, până în aprilie 2018, următorul conținut: „Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”.

CCR precizează că prin Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018, Curtea a constatat că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză” din cuprinsul dispozițiilor art.155 alin.(1) din Codul penal este neconstituțională, întrucât este neclară, imprevizibilă, incoerentă și lipsită de previzibilitate, de natură a crea persoanei care are calitatea de suspect sau de inculpat o situație juridică incertă referitoare la condițiile tragerii sale la răspundere penală pentru faptele săvârșite.

Acum, CCR precizează că, în ciuda deciziei din 2018, legiuitorul nu a intervenit și nu a pus în acord prevederile pe care Curtea le-a declarat neconstituționale și nu a luat măsuri pentru a înlocui sintagma.

„La pronunțarea deciziei de față, Curtea a observat că, după publicarea Deciziei nr.297 din 26 aprilie 2018, legiuitorul nu a intervenit, potrivit art.147 alin.(1) din Legea fundamentală, în sensul punerii de acord a prevederilor constatate ca fiind neconstituționale cu dispozițiile Constituției și nu a luat măsuri pentru înlocuirea acestei sintagme și stabilirea unor condiții clare prin care să se poată dispune întreruperea prescripției răspunderii penale, prin introducerea unor termeni univoci cu privire la condițiile și termenul întreruperii prescripției.

Așadar, din anul 2018 și până în prezent, legiuitorul a ignorat efectele obligatorii ale Deciziei nr.297 din 26 aprilie 2018, generând astfel un viciu de neconstituționalitate mai grav, întrucât textul de lege rămas în vigoare – „cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea” – este un text incomplet și, prin urmare, inaplicabil”, explică CCR.

Astfel, Curtea subliniază că, din cauza faptului că nu a fost modificat articolul, „în această perioadă instanțele de judecată au interpretat și aplicat în mod diferit/neunitar această normă juridică”.

„În aceste condiții, prin decizia prezentă, s-a declarat neconstituțional textul rămas în vigoare, urmând ca legiuitorul să ia imediat măsurile necesare pentru punerea în aplicare a Deciziei nr. 297 din 2018, fără a mai fi necesară publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României”, mai precizează Curtea Constituțională.

Foto: Inquam Photos / George Călin

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *