🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Curtea Constituțională a României (CCR) a admis, în ședința de joi, o sesizare referitoare la întreruperea termenului de prescripţie a răspunderii penale. Este vorba despre articolul 155, alin. (1) din Codul penal. 

„În ședința din data de 26 mai 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, a decis, cu majoritate de voturi: (…)  a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art. 155 alin.(1) din Codul penal”, a transmis CCR joi, într-un comunicat de presă.

Art. 155 alin. (1) din Codul penal a avut, până în aprilie 2018, următorul conținut: „Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”.

CCR precizează că prin Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018, Curtea a constatat că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză” din cuprinsul dispozițiilor art.155 alin.(1) din Codul penal este neconstituțională, întrucât este neclară, imprevizibilă, incoerentă și lipsită de previzibilitate, de natură a crea persoanei care are calitatea de suspect sau de inculpat o situație juridică incertă referitoare la condițiile tragerii sale la răspundere penală pentru faptele săvârșite.

Acum, CCR precizează că, în ciuda deciziei din 2018, legiuitorul nu a intervenit și nu a pus în acord prevederile pe care Curtea le-a declarat neconstituționale și nu a luat măsuri pentru a înlocui sintagma.

„La pronunțarea deciziei de față, Curtea a observat că, după publicarea Deciziei nr.297 din 26 aprilie 2018, legiuitorul nu a intervenit, potrivit art.147 alin.(1) din Legea fundamentală, în sensul punerii de acord a prevederilor constatate ca fiind neconstituționale cu dispozițiile Constituției și nu a luat măsuri pentru înlocuirea acestei sintagme și stabilirea unor condiții clare prin care să se poată dispune întreruperea prescripției răspunderii penale, prin introducerea unor termeni univoci cu privire la condițiile și termenul întreruperii prescripției.

Așadar, din anul 2018 și până în prezent, legiuitorul a ignorat efectele obligatorii ale Deciziei nr.297 din 26 aprilie 2018, generând astfel un viciu de neconstituționalitate mai grav, întrucât textul de lege rămas în vigoare – „cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea” – este un text incomplet și, prin urmare, inaplicabil”, explică CCR.

Astfel, Curtea subliniază că, din cauza faptului că nu a fost modificat articolul, „în această perioadă instanțele de judecată au interpretat și aplicat în mod diferit/neunitar această normă juridică”.

„În aceste condiții, prin decizia prezentă, s-a declarat neconstituțional textul rămas în vigoare, urmând ca legiuitorul să ia imediat măsurile necesare pentru punerea în aplicare a Deciziei nr. 297 din 2018, fără a mai fi necesară publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României”, mai precizează Curtea Constituțională.

Predoiu: Avem un proiect de lege care urmează să fie promovat

Despre acest subiect, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a precizat că la nivelul MJ există un proiect de lege care urmează să fie promovat „în perioada imediat următoare”, care va aborda și acest articol. Însă, până la motivarea deciziei CCR, Predoiu nu vrea să facă „o gafă” și să comenteze.

„Acest articol a mai fost în examenul CCR în 2018. A fost pronunţată atunci o decizie de neconstituţionalitate cu o anumită critică. Timp de patru ani, nici Parlamentul nu a reuşit să corijeze această lege. Noi avem la minister un proiect de lege care urmează să fie promovat, în perioada imediat următoare. Este în consultare cu Comisia Europeană şi ne vom adresa şi acestui articol. (…) Nu pot face, în acest moment, speculaţii până nu vedem motivaţia CCR. (…)

Cunoaşteţi politica mea de a nu comenta dosare în curs şi în niciun caz nu pot să fac o gafă de a oferi vreuneia sau alteia din părţi vreun argument pe baza declaraţiei ministrului Justiţiei. Aşteptăm decizia CCR. Vom vedea ce scrie în motivare”, a declarat joi ministrul, citat de Agerpres.

Totuși, ministrul a dat asigurări că proiectul amintit anterior va fi adaptat dacă este necesar.

„Din punct de vedere al ministerului, care este iniţiatorul iniţiativei legislative, vom adapta, dacă este necesar, proiectul în curs şi fiecare să îşi facă atribuţiile. Proiectul este gata încă din anul 2020. (…) Consultarea cu Comisia Europeană se va finaliza în perioada următoare, vorbim de zile aici, şi o să-i dăm drumul către Parlament. Oricum avem termen în Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru adoptarea proiectului 31 decembrie 2022. Avem timpul necesar să îl aplicăm”, a asigurat liberalul.

AMASP cere legiferarea de urgență

În acest context, Asociația „Mișcarea pentru apărarea statutului procurorilor”, asociație profesională a procurorilor, solicită puterii executive și puterii legislative „să iasă din pasivitate” și să legifereze, de urgență, aceste aspecte, pentru a evita apariția unui vid legislativ cu efecte negative în primul rând pentru cetățenii români.

„Pasivitatea și culpa puterii legislative au fost invocate chiar în comunicatul Curții Constituționale a României constituind, se pare, motivul pentru care autoritatea constituțională a decis că dispozițiile amintite anterior nu sunt constituționale.

Soluția legislativă nu comportă nici dezbateri extensive și nici nu are un caracter inovator care să ducă la prelungirea procesului legislativ și să împiedice adoptarea rapidă a unui nou text de lege. Această soluție a fost aplicată de sistemul judiciar din 2018 și vizează întreruperea cursului prescripției prin orice act care trebuie comunicat suspectului/inculpatului.

Această situație are impact nu doar asupra cauzelor care sunt mediatizate sau care atrag interesul publicului larg, ci și asupra dosarelor în care există victime persoane fizice, asupra dosarelor care vizează infracțiuni cu impact în viața de zi cu zi a cetățenilor și care, în multe cazuri, au termene de prescripție mai scurte”, susține organizația.

Totodată, AMASP subliniază că „un stat european care invocă apartenența la cultura drepturilor civile și statului de drept nu poate avea o justiție penală în care nu există mecanismele necesare tragerii la răspundere penală, în care stabilitatea normelor este o himeră și în care regulile aplicate se schimbă fără nicio posibilitate de prevedere”.

În plus, procurorii atrag atenția că decizia poate echivala cu „o adevărată amnistie”, iar mulți inculpați ar putea scăpa de acuzații imediat.

„Având în vedere că această decizie poate echivala cu o adevărată amnistie, iar o mare parte dintre inculpații trimiși în judecată sau aflați în instrucție penală ar putea scăpa de acuzații cu efect imediat, statul român prin puterea legiuitoare va trebui să decidă care este strategia de remediere a efectelor deciziei. În caz contrar, pasivitatea autorității legiuitoare poate transforma statul român într-un paradis pentru persoanele care își doresc impunitate”, conchide comunicatul AMASP.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp