Friday, October 25, 2024
Jurnalism corect


OPINIE Șefii STS, ai poliţiei şi ai procuraturii trebuie să plece

By Redactia , in Justitie , at 26 iulie 2019 Etichete: , , , , , , , ,

Modul de intervenţie al instituţiilor statului în „cazul Caracal” spune totul despre profesionalismul lor, despre frica generalizată din sistem faţă de represaliile politice şi despre teama de presiunile mediatice.

Să le luam pe rând:

1. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS). După ce adolescenta de 15 ani găseşte în casa în care era sechestrată un telefon vechi şi sună la 112, STS vine şi anunţă printr-un comunicat justificativ şi susţine, negru pe alb, că „STS nu identifică locul telefonului și nici celula operatorului de telefonie prin care se efectuează apelul”.

– Pe 28 ianuarie 2009, Comisia Europeană anunţa că a decis închiderea procedurii de infringement împotriva României în cazul numărului de urgenţă 112, după ce Bucureştiul a confirmat că serviciile de urgenţă au în prezent acces la informaţia de localizare, care le permite să repereze rapid victimele accidentelor, pentru toate apelurile. Peste un deceniu, vine STS, cel care are în administrare numărul unic de urgenţă 112 şi spune că Serviciul nu poate identifica nici locul telefonului, nici antena operatorului de telefonie mobilă prin acre se face apelul.

– În urmă cu cinci ani şi jumătate, după prabuşirea unui avion în munţii Apuseni, STS arăta tot într-un comunicat că „Localizarea locului evenimentului în Sistemul 112, s-a realizat potrivit prevederilor legale, pe baza informaţiilor furnizate de operatorii de comunicaţii mobile odată cu primirea primului apel la 112, respectiv la nivelul sectorului celulei din care a fost generat acesta şi a fost pusă la dispoziţia instituţiilor care au participat la operaţiunea de căutare şi salvare”.

Adică în ianuarie 2014 STS a aflat şi a transmis mai departe locul unde s-a prăbuşit avionul într-un vârf de munte, dar în 2019 nu mai poate face acest lucru,  Mai mult, nu mai poate identifica nici antena la care este conectat telefonul care are nevoie disperată de ajutor.

Din comunicatul de astăzi al STS rezultă că serviciul „s-a spălat pe mâini” după ce convorbirile cu victima au fost redirecţionate către un lucrător al Poliţiei, inclusiv locul aproximativ de unde a sunat. Din acest moment, STS a considerat că nu mai e de datoria sa să se implice în caz.
Întrebarea fundamnentală este dacă STS are competenţe de localizare a apelurilor telefonice, aşa cum ne-am angajat în 2009 în faţa Comisiei Europeane, sau nu are, aşa cum a susţinut astăzi în comunicatul pe presă?

Acuzaţiile ulterioare ale poliţiei că i-ar fi trimis pe coclauri să facă percheziţii în alt judeţ sunt ignorate de STS.

Pentru aceste motive, responsabilii din Serviciu cu gestionarea defectuoasă a acestui caz de o gravitate extremă trebuie să plece din funcţii, în frunte cu şeful lor.

2. Poliţia

Poliţia Română, prin purtătorul de cuvânt Georgian Drăgan, declara în dimineaţa acestei zile că „A fost un apel de la fata dispărută pe 24, ieri, cei de la STS ne-au transmis o arie în Munţii Apuseni şi trei locaţii greşite. Au mers cei de la IPJ Olt acolo şi nu au găsit nimic”.
De remarcat că acestă declaraţie este în contradicţie totală cu ceea ce spune STS, care a afirmat ulterior că „STS nu identifică locul telefonului și nici celula operatorului de telefonie prin care se efectuează apelul”. Altfel spus, cineva minte grosolan în această chestiune.

STS a anunţat că fata a sunat la 112 în jurul orelor 11 dimineaţa, Poliţia ne anunţă că a intervenit la locul faptei abia a doua zi, la 6 dimineaţa. Surse din rândul anchetatorilor susţin că s-a urmărit respectarea procedurilor standard pentru obţinerea unui mandat de percheziţie şi aşteptarea orei 6 pentru a intra în locuinţa suspectului, în loc să se acţioneze direct, fiind vorba de salvarea vieţii unui om.

Procurorul care a insistat pentru obţinerea unui mandat de la judecător, apoi care a aşteptat ora 6 dimineaţa pentru a intra în curtea criminalului a dorit să se asigure că nu i se poate reproşa nimic ulterior. Lucru care tocmai se întâmplă, având în vedere ezitările acestuia şi faptul că a preferat să se „acopere de hârtii”, în loc să acţioneze imediat şi poate că Alexandra era acum în viaţă. Acelaşi lucru li se poate reproşa poliţiştilor care puteau interveni încă de joi noapte, fără aprobarea procurorului, dar au preferat să nu-şi asume niciun risc şi au aşteptat până au descoperit nişte oase arse.

Gestul şefului Poliţiei Române de a-l demite pe şeful Poliţei judeţene Olt este apă de ploaie. Nicolae Eugen Alexe era împuternicit pe funcţie, modalitatea cea mai facilă de a ţine sub control, de a fideliza şi de a subordona politic orice şef din Poliţia Română.
În această mare de impostură care a cuprins instituţia, cu şefi cercetaţi pentru plagiate şi ameninţări mafiote la adresa jurnaliştilor, un minister condus până mai ieri de o secretară de partid şi astăzi de un profitor al politicianismului corupt, chestorul Ioan Buda l-a destituit pe şeful poliţiei Olt ca să nu-i ceară alţii demisia. Care ar fi bInevenită în situaţia dată.

3. Procuratura locală.

Parchetul Caracal trebuie întors pe dos. O altă adolescentă a dispărut în aceeaşi zonă în urmă cu trei luni. Se ştie că, în România, în perioada concediilor sau a vacanţelor judecătoreşti nimic nu mişcă prin birouri. Care sunt concluziile dosarului, ce acte de urmărire penală s-au făcut în caz, câte înregistrări video s-au vizionat, care sunt suspecţii parchetului? Pot să bag mâna în foc că nu s-a făcut nimic şi cazul a fost lăsat în nelucrare.

Trăim în ţara care se lauda încă de acum un deceniu în faţa Europei că poate localiza orice post telefonic făcut de o victimă aflată în situaţie critică.

În realitate, poliţia ajunge la locul faptei după 19 ore, timp în care visele şi corpul unei adolescente de 15 ani s-au făcut scrum din cauza unor funcţionari laşi, incompetenţi, leneşi, care stau zi şi noapte cu un ochi la televizor şi cu celălalt la ordinele politice ale şefilor.

După tragedia din Apuseni, când doi oameni au murit îngheţaţi aşteptând salvatorii, după oroarea Colectiv unde 64 de tineri ne-au ars, crimele de la Caracal reprezintă capacul pus de o supradoză de incompetenţă caracteristică politizării excesive a aparatului de stat.

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *