🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Oana Daniela Pâțu, candidat pentru funcția de adjunct al procurorului-șef DIICOT, își susține, miercuri, interviul în fața comisiei ministerului Justiției, în frunte cu ministrul Cătălin Predoiu.

Procurorul susține că una dintre principalele vulnerabilități ale DIICOT este reprezentată de volumul mare de activitate „chiar dacă nu toate cauzele sunt cauze cu o complexitate ridicată”.

„Procedura renunțării la urmărire penală, ca expresie a principiului oportunității, nu permite soluționarea cauzelor într-un timp comparativ cu cel în care se soluționau dosarele de o dificultate scăzută, sau care nu prezentau interes sub imperiul codului penal și al codului de procedură penală anterior. În aceste condiții, riscul rămânerii în nelucrare a unor dosare este foarte mare, mai ales în situațiile în care se dispun măsuri operative, măsuri preventive sau măsuri de supraveghere tehnică.

Lipsa unor hărți a principalelor grupări infracționale face ca în unele situații resursele umane să fie risipite în investigarea unor cauze privind membrii dispensabili fără a ținti în mod eficient barierele superioare ale grupului infracțional organizat.

Lipsa unei analize privind costurile folosirii unor metode investigative face ca uneori resursele financiare, și așa limitate, să fie folosite în mod ineficient în sensul în care nu se ating cele mai bune rezultate”, sunt principalele puncte slabe ale instituției, în opinia candidatului pentru funcția de adjunct în DIICOT.

Puncte tari în DIICOT

Pe de altă parte, Pâțu susține că principalul punct tare al DIICOT este resursa umană, fie că este vorba despre procurori, despre personalul auxiliar sau lucrători de poliție judiciară.

„ (…)Sunt oameni cu o calitate deosebită, cu o pregătire profesională, atât teoretică cât și practică de un alt nivel.

Ei au reușit în această perioadă să gestioneze un volum uriaș de activitate pentru o structură de parchet care efectuează urmărirea penală proprie.

Un alt punct tare este constituirea unei echipe operative, procuror, lucrător de poliție judiciară, acolo unde schemele de personal au permis acest lucru.

Crearea și consolidarea biroului tehnic reprezintă o altă mare realizare a DIICOT. În acest fel se asigură suportul tehnic pentru cauzele  în care s-au emis mandate de supraveghere”, a mai explicat procurorul.

Poliția Judiciară nu reușește să se infiltreze în grupuri infracționale organizate

Procurorul susține că poliția judiciară nu reușește să se infiltreze în grupuri infracționale organizate, fiindcă s-a atenuat foarte mult preocuparea de a avea o rețea corespunzătoare de informatori și colaboratori.

„Au fost perioade când măsurile de supraveghere tehnică oferea echipelor investigative suficiente elemente care să le permită prinderea autorilor și puteai să supraveghezi de sus activitatea infracțională. În această perioadă nu s-a mai pus accentul să-ți fidelizezi o rețea de informatori și colaboratori.

În condițiile apariției tehnologiilor moderne, aplicațiilor de tip WhatsApp, Facebook, nimeni nu mai folosește telefonul. Nu numai infractorii, nici noi ca oameni obișnuiți folosim din ce în ce mai puțin serviciile clasice de telefonie și atunci din perspectiva echipei investigative ai nevoie foarte mult de o persoană în interiorul grupului infracțional organizat.

 Este greu acum să îți recreezi o rețea corespunzătoare de informatori și colaboratori, costă mult. Informațiile în dosarele mari, în care s-a lucrat poate cu cooperare din partea unor parteneri străini. Informațiile au costat sute de mii de euro. Bani pe care organele judiciare nu sunt dispuse tot timpul, nu îi au la dispoziție. Oricât de bine ar fi intenționați polițiștii, sunt situații în care le spui că n-o să iasă numai din interceptări, ei spun că o să „încerc, o să merg în fiecare zi”, chiar dacă nu găsesc pe nimeni în interior disponibilitatea poliției să prindă infractorii este foarte mare”, a menționat procurorul.

Pâțu susține că procurorii ar trebui să dea un pas înapoi fiindcă atunci când încearcă să prelungească mandatele de supraveghere tehnică produc un efect care nu face bine Poliției Judiciare.

„Tot mai vrem încă o lună, mai prelungim mandatele de supraveghere tehnică sperând că va fi ceva. Poate ar trebui să nu mai cerem deloc și să punem în felul acesta presiune ca polițistul să se ducă în stradă și să încerce și să facă tot ce trebuie pentru a găsi o sursă care să-ți ofere din grupul infracțional informații pe care tu le poți verifica prin alte metode investigative”, a mai spus Pâțu.

Oana Daniela Pâțu susține că în cazul în care va ajunge adjunct al procurorului-șef DIICOT, va încuraja folosirea fondurilor aflate la dispoziția procurorului șef, „fonduri pentru achitări investigative, ocazionate de cumpărări autorizate de droguri, recompensare de colaboratori și informatori, folosirea eficientă acestor surse financiare care sunt puse de stat la dispoziția noastră”.

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp