„O nouă fază, mai dură și mai agresivă” a războiului din Ucraina în anul 2023. Previziunile specialiștilor
Pe 24 februarie, în jurul orei 5 dimineața, Vladimir Putin anunța că Federația Rusă începe „o operațiune militară specială” pentru „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Atunci au răsunat pentru prima oară în anul 2022 sirenele anti-aeriene în Kiev și în majoritatea orașelor ucrainene. Au trecut mai mult de 10 luni de la acea dimineață pe care ucrainenii nu o vor uita vreodată, iar bombardamentele și atacurile aeriene continuă să facă victime în rândul civililor, să radă de pe fața pământului localități și să lase fără curent electric și căldură milioane de cetățeni care au rămas în țară.
Pe lângă Crimeea, anexată ilegal în 2014, o parte din regiunile Donetsk, Lugansk, Herson și Zaporojie au fost cucerite și anexate ilegal de Federația Rusă în toamnă. În total, Rusia a cucerit aproape o cincime din teritoriul Ucrainei.
„Operațiunea militară specială pentru demilitarizarea și denazificarea Ucrainei” a dus la moartea a peste 10.000 de civili (potrivit ultimelor date ale Organizației Națiunilor Unite, până în 19 decembrie), la dispariția a mii de copii și a făcut milioane de ucraineni să plece de teamă din țara lor pentru a avea o șansă la viață, oriunde altundeva în Europa.
Orașe simbolice pentru ucraineni, precum orașul-port Mariupol, au fost rase de pe fața pământului, iar zeci de mii de cazuri în care cetățeni simpli au fost torturați, violați sau uciși cu sânge rece de trupele care aduceau „demilitarizarea” și „denazificarea” sunt documentate și anchetate de autoritățile ucrainene și de cele europene.
Invazia nejustificată și ilegală declanșată de Federația Rusă în Ucraina sau, după cum președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a descris-o în mai multe rânduri – „războiul pentru supraviețuire” – va continua, cel mai probabil, și în anul 2023.
Main News a stat de vorbă cu Ioana Constantin-Bercean, doctor în Relații Internaționale și cercetător al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „I.C. Brătianu” (ISPRI) din cadrul Academiei Române și generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, pentru a înțelege cum va arăta anul 2023 din perspectiva războiului de la graniță.
„Ne pregătim de o nouă fază a războiului, mai dură și mai agresivă”
Federația Rusă a fost catalogată drept o superputere militară, dar invazia din Ucraina a demonstrat că armata rusă se confruntă cu probleme în ceea ce privește aprovizionarea cu echipamente moderne sau nivelul de pregătire al trupelor trimise pe front.
Numai că, cu puține zile înainte de Crăciun, Vladimir Putin a promis că „nu vor exista limite financiare” pentru înzestrarea trupelor care luptă în Ucraina. Detalii, aici.
„Ne pregătim de o nouă fază a războiului care, din păcate, s-ar putea să fie mult mai dură și agresivă decât ce am văzut până acum. Dacă până acum am văzut strategii complet greșite și foarte multe pierderi din partea Rusiei, iată că în ultimele 2-3 săptămâni au început să realizeze acest lucru și au început să le și externalizeze.
Au ieșit o serie de declarații publice – ceea ce este evident că ei au vrut să fie așa, pentru că dacă nu se vrea să iasă altceva decât propagandă, nu o să iasă altceva decât propagandă. Dar s-au făcut declarații publice în care Kremlinul sau Vladimir Putin și generalii săi au admis că au greșit în anumite locuri și trebuie să reconfigureze strategia”, a indicat Ioana Constantin-Bercean, pentru Main News.
Într-un interviu acordat în luna decembrie, șeful armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, spunea că Federația Rusă are pregătite 2-300.000 de trupe „undeva dincolo de Munții Urali” și că se pregătește de o nouă ofensivă de amploare, ce ar putea veni încă din ianuarie și care ar viza un nou atac asupra Capitalei Kiev, pe care n-a reușit să o cucerească în februarie-martie.
Zalujnîi a vorbit și despre problemele cu care se confruntă armata rusă și a risipit orice urmă de speranță, menționând clar că „Dacă Țarul (n.r. Vladimir Putin) le spune să plece la război, ei pleacă la război”.
„Nu vorbim de această memorie imperială doar la nivel de conducere sau în planurile lui Vladimir Putin, dar și la nivel societal. Oamenii au această memorie imperială și lor dacă li se va cere să meargă pe front, să lupte, fie și cu mâna goală – să ne reamintim că Stalingrad a fost cucerit prin superioritatea numerică, nu prin superioritate militară – ori, ce vedem acum poate fi un deja-vu”, a adăugat expertul în relații internaționale.
Principalul obiectiv al Federației Ruse pe parcursul anului 2023
Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a subliniat că principalul obiectiv al Federației Ruse în anul 2023 va fi cucerirea în totalitate a regiunii Donetsk.
„E foarte probabil după ce cuceresc cealaltă jumătate a Donetsk-ului, ei să fie inițiatorul unei discuții de pace și chiar să vină cu o propunere de încetare a focului, pentru că ei vor fi avantajați. Au cucerit o cincime din Ucraina, își consolidează apărarea și ca să înlăture pericolul contraofensivei vor spune că încep discuțiile de pace și că vor o încetare a focului.
Acest lucru nu se poate întâmpla, sigur, este probabil, dar trebuie să cucerească cealaltă jumătate a Donetsk-ului. De aici și amplificarea ofensivei în această perioadă spre Bakhmut, considerându-l ca un obiectiv strategic important. Vor să realizeze joncțiunea cu gruparea de forțe rusești din Severodonetsk și Lysychansk, ce permite și dezvoltarea ofensivei înspre Sloviansk și Kramatorsk, localități foarte importante”, a explicat generalul (r) Bălăceanu, pentru Main News.
Totodată, Federația Rusă va rămâne concentrată și pe Sud-Estul Ucrainei, pentru a consolida apărarea în regiunile deja cucerite, dar va continua să preseze și dinspre Nord, pentru a menține o parte din soldații ucraineni în jurul Kievului, în loc să fie disponibilizați în Donbas, a mai indicat generalul Virgil Bălăceanu.
În acest context, armata ucraineană va continua acțiunile limitate de contra-ofensivă, pentru a recuceri o parte din teritorii, dar eliberarea tuturor regiunilor ocupate de Federația Rusă ar putea fi posibilă numai printr-o schimbare de paradigmă a Occidentului, care până acum a furnizat Kievului armament defensiv, a adăugat fostul reprezentant al României la Comandamentul NATO.
Generalul (r) Virgil Bălăceanu a mai explicat că probabilitatea ca Federația Rusă să încerce să facă joncțiunea cu trupele staționate în Transnistria, creând un nou culoar pe axa Herson – Mykolaiv – Odessa, după cum avertiza recent șeful serviciului de informații din Republica Moldova, a scăzut semnificativ odată cu retragerea trupelor ruse de pe malul drept al Niprului.
Va continua Occidentul să susțină Ucraina?
Dacă în ceea ce privește ajutorul pe care SUA îl furnizează Ucrainei pentru a se apăra în fața armatei ruse lucrurile au fost lămurite odată cu vizita lui Volodîmîr Zelenski la Washington DC (detalii, aici), un semn de întrebare rămâne în cazul statelor europene.
„Ar fi o greșeală strategică pentru Uniunea Europeană să slăbească acest ajutor. Motorul din spatele acestui ajutor poate fi împărțit în două categorii – Statele din est, precum România sau cele din regiunea Mării Baltice, care au un interes de securitate națională să sprijine Ucraina, pentru că potențiale câștiguri ale Rusiei sau o victorie, fie ea și de etapă, ar reprezenta o amenințare, nu explicită, dar undeva într-o notă de subsol ar fi o amenințare teritorială.
Pentru statele din centrul și vestul Europei, acest tip de amenințare există, dar este mai îndepărtată. Ar fi o greșeală strategică și, desigur, nici SUA nu vor lăsa stindardul jos, vor exista mereu discuții și diverse negocieri, astfel încât Uniunea Europeană să nu slăbească ritmul în care ajută Ucraina.
La nivel societal, lucrurile sunt puțin mai complicate. Intervine oboseala de război, apar prețuri crescute la energie, inflație, probleme post-COVID, șomaj, propaganda este factorul esențial. Este un război hibrid în care avem elemente asimetrice de propagandă, elemente de război clasic, tot ce nu ne-am fi dorit în Secolul XXI. Depinde foarte mult de cât de clar va fi mesajul, aici contează foarte mult comunicarea pe care liderii occidentali o vor avea cu alegătorii lor. Dacă știu să transmită un mesaj susținut și care să sensibilizeze în continuare suficient de mult populația sau o parte importantă a populației, eu cred că populația europeană va susține acest sprijin”, a explicat Ioana Constantin-Bercean.
La polul opus, Federația Rusă, care pe parcursul anului 2022 a devenit cea mai sancționată țară din lume și cea mai izolată din punct de vedere diplomatic, se va apropia mai mult de Beijing, după cum a subliniat expertul în relații internaționale citat de Main News. Rusia ar urma să devină, astfel, „a treia roată” într-un an în care va deveni din ce în ce mai vizibilă competiția politică și economică dintre SUA și China.
„Vorbim de o invazie, trebuie să ne gândim cât e suficient, până se unde poate merge. Realitatea s-ar putea să fie mai dură, pentru că acest război, așa cum arată acum, pare că se va prelungi mai mult decât ne-am imaginat, există premise să continue și pe parcursul anului viitor. Dar un lucru este clar, Rusia, chiar dacă ar mai cuceri anumite teritorii, nu are cum să câștige acest război, pentru că deja a pierdut foarte mult”, a fost concluzia cercetătorului Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „I.C. Brătianu”.
Sursă foto: Inquam Photos / George Călin
Comentarii