Nicolae Ciucă: Lupta împotriva traficului de persoane rămâne o prioritate / Expert: Nu există voință politică pentru reducerea acestui fenomen
„Lupta împotriva traficului de persoane rămâne o prioritate pe agenda mea și a Guvernului”, a transmis vineri, 13 ianuarie, prim-ministrul Nicolae Ciucă, în cadrul unui eveniment în care reprezentanții Executivului au prezentat rezultatele demersurilor făcute pe parcursul anului trecut în gestionarea crizei refugiaților sau combaterea traficului de persoane. Declarațiile premierului au fost contestate, însă, de Silvia Tăbușcă, coordonatorul programului „Securitate Umană” din cadrul Centrului European pentru Educație și Cercetare Juridică (ECLER).
Premierul Nicolae Ciucă a fost prezent, vineri, la evenimentul prin care au fost prezentate rezultatele pe care România le-a obținut, printre altele, în ceea ce privește criza umanitară a refugiaților și coordonarea luptei împotriva traficului de persoane. Detalii, aici.
„Vreau să reafirm faptul că acest subiect rămâne o prioritate pe agenda mea și a Guvernului României(…)Doresc însă să menționez foarte clar că nu ne vom opri aici”, a declarat premierul Nicolae Ciucă.
La capitolul rezultate, Ciucă a scos în evidență că România a adoptat în anul 2022 un nou mecanism de identificare și referire a victimelor traficului de persoane, a semnat un acord guvernamental de formare a medicilor de urgență pentru a depista victimele și a elaborat un plan de acțiune pentru a răspunde recomandărilor internaționale în domeniu.
Cel mai important aspect scos în evidență de oficialii executivului a fost, în schimb, îmbunătățirea ratingului de țară al României, care a fost scoasă de pe lista de supraveghere întocmită de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii în ceea ce privește fenomenul traficului de persoane (Tier 2 Watch List) și a fost promovată în Pilonul 2 (Tier 2).
Expert: În România nu există voință politică pentru reducerea acestui fenomen
Coordonatorul programului „Securitate umană” din cadrul ECLER, Silvia Tăbușcă, a subliniat, într-o declarație acordată Main News, că România are deficiențe majore în ceea ce privește pilonii luptei împotriva traficului de persoane – combaterea, protecția victimelor și prevenția.
„Din punctul meu de vedere, în România nu există voință politică pentru reducerea acestui fenomen, iar declarațiile publice făcute nu sunt în conformitate cu nevoile pe care România le are”, a declarat Silvia Tăbușcă.
Lipsa susținerii activității Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), combinată cu un deficit de personal care să investigheze astfel de cazuri la nivelul Poliției, sunt principalele probleme în ceea ce privește combaterea fenomenului, a menționat expertul contactat de Main News.
„De ani de zile DIICOT solicită poliție judiciară după modelul DNA și nici în ziua de azi, în condițiile în care avem conflictul din Ucraina, iar criminalitatea organizată s-a dublat, DIICOT nu are acest sprijin politic pentru a avea poliție judiciară proprie și pentru a putea să combată fenomenul”, a precizat directorul Centrului pentru Drepturile Omului și Migrație din cadrul Universității Româno-Americane.
Legat de protecția victimelor traficului de persoane, Silvia Tăbușcă a subliniat că în România ar trebui să existe 9 centre specializate.
„Sunt doar pe hârtie. Nu există așa ceva în România, sunt doar ONG-urile private care fac acest lucru, iar capacitatea ONG-urilor private este foarte mică, comparativ cu numărul mare de victime identificate”, a explicat lectorul Universității Româno-Americane.
Probleme există și pe partea de prevenție, întrucât instituțiile statului se rezumă la împărțirea unor pliante, deși reprezentanții societății civile solicită Guvernului să organizeze campanii media care să atragă atenția asupra fenomenului.
Legat de îmbunătățirea ratingului de țară al României în raportul Departamentului de Stat al SUA, Silvia Tăbușcă a explicat că, dacă nu se întâmpla acest lucru, România se afla în situația în care SUA să taie finanțările și cooperarea cu țara noastră.
„Dacă România ar fi rămas încă un an pe lista de monitorizare, trebuia să intre în Tier 3, automat. Dacă intra în Tier 3, finanțarea și cooperarea dintre SUA și un stat din Tier 3 este suspendată. În contextul conflictului din Ucraina, nu era posibil acest lucru, iar decizia Washingtonului cred că a fost luată în contextul crizei ucrainenilor și nu are nimic de-a face cu politicile din România”, a subliniat expertul.
România ocupă primele locuri în statisticile europene
Ultimele statistici, realizate la nivelul anului 2020, arată că România încă este principala țară de proveniență a victimelor traficului de persoane în Europa și că țara noastră are un număr ridicat de copii exploatați în spațiul UE.
În schimb, consilierul de stat Mădălina Turza, coordonator strategic al asistenței umanitare din cadrul departamentului pentru responsabilitate socială, comunitară și grupuri vulnerabile, a subliniat în cadrul evenimentului de vineri că România „a făcut un salt strategic de excepție în ultimii ani”.
„S-a decis preluarea coordonării luptei anti-trafic la nivelul Cancelariei Prim-ministrului. Acest lucru a atras în efect de domino o serie întreagă de schimbări și îmbunătățiri, tocmai pentru că am reușit să facilităm coordonarea actorilor implicați în lupta anti-trafic”, a spus, vineri, consilierul de stat Mădălina Turza.
„Strategia Națională Împotriva Traficului de Persoane (n.r. adoptată pentru perioada 2018-2022) prevede un grup, cum prevede orice strategie, care să pună la un loc toți actorii implicați în implementarea strategiei respective. Înainte, acest grup era coordonat de ANITP (n.r. Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, din subordinea MAI), acum Cancelaria are atribuția de coordonare a grupului de lucru.
Practic, de 2 ori pe an se întâlnesc reprezentanți ai autorităților din România să vorbească despre activitățile pe care le-au implementat în vederea implementării Strategiei. Nu văd o îmbunătățire în această privință, pentru că exista și înainte”, a explicat Silvia Tăbușcă.
Comentarii