Cum a tratat Guvernul criza refugiaților ucraineni în cele peste 10 luni ale invaziei. Ciucă cere măsuri de integrare pe termen mediu și lung
2,5 de milioane de cetățeni ucraineni, din cei peste 3 milioane care au intrat în România pe parcursul anului 2022, forțați de invazia rusă pe care Vladimir Putin a anunțat-o pe 24 februarie, au beneficiat de servicii de sănătate, sociale, de transport sau de cazare din partea Guvernului, autorităților locale, agențiilor Organizației Națiunilor Unite și a societății civile, a indicat premierul Nicolae Ciucă în cadrul unui eveniment organizat vineri, 13 ianuarie, la Guvern. În acest moment, în schimb, suntem în etapa în care România trebuie să le ofere refugiaților măsuri de integrare socială pe termen mediu și lung, a indicat prim-ministrul.
Premierul Nicolae Ciucă a fost prezent, vineri, la evenimentul prin care au fost prezentate rezultatele pe care România le-a obținut, printre altele, în ceea ce privește criza umanitară a refugiaților și coordonarea luptei împotriva traficului de persoane.
„România a fost și va rămâne spațiul de siguranță și liniște pentru valurile de refugiați ucraineni. Ne-am asumat din prima clipă rolul de partener de încredere european și internațional, care nu numai că delimitează războiul de pace și stabilitate, dar a oferit și cele mai importante coridoare, la propriu și la figurat, de sprijin internațional pentru Ucraina, punând la dispoziție infrastructura noastră națională rutieră, feroviară, fluvială și maritimă. Solidaritatea noastră s-a transformat în sprijin concret și, în primul rând, pentru că am înțeles drama prietenilor și vecinilor noștri ucraineni”, a transmis Nicolae Ciucă.
Premierul a mai menționat că România a fost prima țară din Uniunea Europeană care a adoptat un plan național de măsuri de incluziune și protecție a refugiaților pe termen mediu și lung „și a propus statelor europene un model de leadership și coordonare la nivel politic în domeniul integrării refugiaților”.
„Am învățat și multe lecții în anul care s-a scurs pe fondul acestei crize fără precedent. Am văzut și testat limitele sistemului nostru de asistență și, uneori, ale capacității logistice sau de resurse umane. Și aici s-a văzut valoarea parteneriatului extins cu agențiile Organizației Națiunilor Unite, societatea civilă și mediul privat, pentru că împreună am putut fi complementari și a fost capabili să livrăm un răspuns coerent și eficient”, a adăugat prim-ministrul.
Din partea societății civile, peste 300 de organizații non-guvernamentale au fost implicate în răspunsul la criza refugiaților, fiind în prima linie, la granițe, sau pe teritoriul României, unde ajută refugiații cu servicii, produse sau sprijin de mai multe tipuri, a indicat și consilierul de stat Mădălina Turza, coordonator strategic al asistenței umanitare din cadrul departamentului pentru responsabilitate socială, comunitară și grupuri vulnerabile.
La nivelul autorităților locale, peste 1.500 de localități au fost implicate în forme de protecție și integrare a refugiaților, precum asigurarea cazării, oferirea de servicii de sprijin, de alimente, de consiliere sau informare.
„Nu există județ din țară care să nu fi oferit cazare pe termen mediu și lung refugiaților din Ucraina”, a subliniat consilierul de stat.
Până în acest moment, autoritățile estimează că au alocat peste 565 de milioane de euro, din care 200 de milioane de euro provin de la agențiile ONU și partenerii internaționali.
„Războiul nu s-a încheiat, din păcate, iar noi vom continua să oferim sprijinul nostru Ucrainei și refugiaților. Însă acum, suntem în etapa în care trebuie să avem o abordare orientată pe măsuri de integrare temporară sau pe termen mediu și lung, în care refugiații ucraineni să poată trăi o viață independentă în țara noastră, integrați în câmpul muncii și copiii beneficiind de educație și viață socială”, a fost concluzia premierului Nicolae Ciucă.
Din cei peste 100.000 de refugiați ucraineni rămași temporar în România, aproape jumătate sunt copii, anume în jur de 47.000. În schimb, puțin peste 3.000 dintre ei au fost înscriși ca audienți în școlile din țară, 1.000 sunt înscriși cu acte în regulă, iar „mai multe mii de copii” au participat la activități extra-școlare, a mai precizat Mădălina Turza.
„Dorim să încurajăm înscrierea copiilor și urmează să venim cu măsuri. Ce a împiedicat înscrierea copiilor este faptul că Guvernul ucrainean nu recunoaște studiile efectuate în România sau alte state europene și lucrăm la rezolvarea acestei situații”, a dat asigurări consilierul de stat.
Un Memorandum pentru recunoașterea reciprocă a studiilor din Ucraina și România a fost aprobat în urmă cu două zile de Guvernul României.
CITEȘTE ȘI: Fața nevăzută a războiului. Riscurile la care sunt supuși copiii ucraineni
Sursă foto: Inquam Photos / Casian Mitu
Comentarii