Nadia Comăneci, pe prima pagină a ediției speciale l’Équipe cu ocazia Zilei femeii: Fără gimnastică, probabil că aș fi fost ca o barcă care plutește în derivă
Celebrul cotidian francez l’Équipe a publicat vineri, 8 martie, cu ocazia Zilei internaționale a femeii, o ediție specială dedicată femeilor care au revoluționat lumea sportului.
Cu această ocazie, fosta mare gimnastă Nadia Comăneci le-a acordat un amplu interviu jurnaliștilor francezi, în care retrăiește momentul de la glorie de la Montreal și vorbește despre modul în care gimnastica i-a schimbat viața.
„La 62 ani, Nadia Comăneci rămâne o legendă. În 1976, micuța româncă și-a revoluționat sportul, gimnastica, și lumea Jocurilor Olimpice, obținând prima notă de 10, sinonimă cu perfecțiunea, la Jocurile de la Montreal”, o descriu jurnaliștii francezi pe marea campioană.
Nadia Comăneci: Gimnastica mi-a salvat mai întâi adolescența
„A fost cu atâta timp în urmă… Uneori stau și mă gândesc la ce a făcut această fetiță pentru a-mi oferi această viață. Nu aveam dorința să schimb lumea. Nu voiam să fiu specială, unică, să fac istorie sau să bat recorduri. Generațiile de astăzi caută să definească cine sunt înainte de a se angaja. Nu am avut această ambiție și nici măcar un astfel de vis. Există multe oportunități pentru femei acum. Gimnastica mi-a salvat mai întâi adolescența. Fără gimnastică, probabil că aș fi fost ca o barcă care plutește în derivă. (…) Am reușit să mă descopăr fără să mă gândesc vreodată că ar putea fi o căutare”, a declarat Nadia Comăneci pentru l’Équipe.
Despre fuga din România lui Nicolae Ceaușescu: Am vrut să aflu ce îmi rezervă viitorul
Întrebată despre fuga din România lui Nicolae Ceaușescu, petrecută cu o lună înainte ca regimul comunist să se prăbușească, Nadia a explicat că a ales să facă acest lucru datorită mentalității sale care tot timpul a orientat-o spre progres, dar și pentru că nu avea viitor în țară.
„Această plecare din țară a fost generată de acest proces care m-a împins tot timpul pentru a progresa. Am plecat pentru că am vrut să aflu ce îmi rezervă viitorul. Totuși, nu mai aveam viitor în România la acea vreme. Mai degrabă decât să aștept, să suport o viață care mi s-ar fi impus și pentru că nu îmi place să mă plâng, am vrut să acționez, să îmi ofer șansa de a deschide următorul capitol. Riscasem deja foarte mult, nu am ezitat să înfrunt ce ar presupune această plecare”, a afirmat Nadia Comăneci.
Interviul integral acordat de Nadia Comăneci poate fi citit în ediția specială a cotidianului l’Équipe, disponibilă pe lequipe.fr.
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii