Monday, November 25, 2024
Jurnalism corect

🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale click

Justitie, Stirile zilei

Modificările aduse codurilor penale au fost adoptate în Parlament/ Reacții

By Andreea Traicu , in Justitie Stirile zilei , at 24 aprilie 2019 Etichete: , , , ,

Modificările aduse codurilor penale au fost adoptate de Camera Deputaților, for decizional. Voturile decisive au aparținut UDMR.

Codul Penal și de Procedură Penală au fost modificate în comisia specială pentru legile justiției, condusă de Florin Iordache, reactivată după refuzul lui Tudorel Toader de a elabora o OUG.

Reacții: Comisia Europeana analizează, Opoziția contestă la CCR. Critici aduse de asociațiile de magistrați

Modificările aduse codurilor penale au stârnit reacții critice din partea partidelor din opoziție, dar și în rândul asociațiilor de magistrați. Comisia Europeana a transmis că va analiza măsurile Parlamentului.

„Vreau să vă amintesc că reprezentanţii Comisiei Europene au fost foarte clari în poziţia referitoare la situaţia statului de drept în România. România trebuie să relanseze urgent procesul de reforme. Dacă preocupările nu sunt abordate, Comisia Europeană va trebui să acţioneze rapid şi să utilizeze toate mijloacele de care dispune”, a declarat Christian Wigand, purtător de cuvânt al CE.

Ludovic Orban a anunțat că partidul pe care îl conduce va sesiza CCR, menționând că PSD – ALDE  „brevetează miercurea neagră”. Aceeași poziție a fost adoptată și de USR.

Asociația pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Forumul Judecătorilor din România au criticat modificările. Magistrații spun că nu au legătură cu deciziile CCR.

„Faptul că un text de lege propus de puterea legislativă nu încalcă dispozițiile constituționale nu înseamnă automat că acesta este oportun, că vizează protejarea intereselor societății sau că se înscrie într-o politică penală coerentă și echitabilă.

Din analiza modificărilor Codului penal, votate în data de 24.04.2019, constatăm că în mare parte acestea nu au nicio legătură cu deciziile pronunțate de Curtea Constituțională fiind însă o schimbare drastică și nejustificată a modului în care legiuitorul înțelege să creioneze politica penală a statului, cu un accent pronunțat spre evitarea tragerii la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit infracțiuni și cu o lipsă totală de interes în ceea ce privește interesul general și situația victimelor”, transmit asociațiile.

Magistrații atrag atenția că „modificările privind prescripția răspunderii penale constituie o modalitate mascată de impunitate”.

Explicațiile UDMR

UDMR a votat în favoarea modificărilor Codurilor penale, ajutând Puterea.

„Curtea Constituţională a anulat o grămadă de prevederi din Codul penal şi Codul de procedură penală. În comisie nu s-a adăugat nimic la deciziile Curţii Constituţionale, nu s-a adăugat nicio virgulă. (..) Nu vă supăraţi, din 2004 până în 2019 eu am albit, dar în rest nu s-a întâmplat nimic în această ţară, doar dezbatem corupţia, justiţia. Nu avantajează până la urmă nici pe domnul Dragnea, nici pe domnul Tăriceanu această modificare. Cred, aşa am înţeles de la colegii mei, că nu au nicio legătură, după deciziile Curţii Constituţionale în niciun caz ”, a explicat Kelemen Hunor.

Liviu Dragnea a spus că nu s-a produs nicio schimbare, „nici măcar o virgula deasupra deciziilor CCR„.

Modificări în folosul făptașilor

Câteva dintre modificările adoptate:

Articolele 298 din Codul Penal și 13 indice 2 din legea 78/2000 au fost abrogate. Acestea prevăd neglijența în serviciu, respectiv majorarea limitelor speciale de pedeapsă cu o treime în cazul faptelor de abuz în serviciu sau uzurparea funcției.

Temenele de prescripție a răspunderii penale se reduc de la 10 la 8 ani când legea prevede o pedeapsă curprinsă între 10 și 20 de ani și de la 8 la 6 pentru pedepase cuprinse între 5 și 10 ani.

În cazul delapidării și abuzului în serviciu, pedeapsa este înjumătățită dacă până la finalul procesului prejudiciul este achitat.

Cei care comit fapte de dare de mită sau cumpărare de influență nu se pedepsesc dacă denunță fapta în maximum un an de la comiterea ei, dacă procurorii nu s-au autosesizat.

Se limitează comunicarea publică privind o persoană cercetată penal, până la pronunțarea unei sentințe definitive. Autoritățile publice nu se pot referi la inculpați ca și când ar fi vinovați.

Foto: Inquam Photos / George Călin

Stiri asociate

                       

Fost baron local din Brașov, condamnat la 7 ani de închisoare pentru corupție

Aristotel Căncescu, fost președinte al Consiliului Județean Brașov, a fost condamnat la 7 ani de închisoare pentru fapte de corupție….

                       

Clotilde Armand: Tel Drum a mai primit niște milioane bune de la Consiliul Județean Teleorman

Clotilde Armand susține că Teldrum va primi aproximativ 60 de milioane de lei pentru un contract de mentenanță a drumurilor…

                       

Italian acuzat de crimă, prins de polițiștii români la Arad

Un bărbat acuzat de crimă în Italia a fost depistat în judeţul Arad. Asupra lui, polițiștii români au găsit un…

                       

Cine este Ionuț Ionescu, directorul interimar al Unifarm

Ionuț Ionescu este absolvent de Științe Economice, specializare Management. În 2007 a absolvit un master de comunicare și relații publice…

                       

Reacția BOR după acuzațiile de viol aduse fostului episcop al Hușilor: După condamnarea penală definitivă, Sfântul Sinod va putea lua decizia caterisirii

După ce fostul episcop al Hușilor a fost reținut sub acuzația că ar fi violat un minor, Biserica Ortodoxă Română…

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *