Thursday, August 18, 2022
Jurnalism corect


DOCUMENT Noi reglementări privind numirea şi revocarea magistraţilor DNA şi DIICOT/ Care este implicarea ministrului Justiţiei în activitatea parchetelor

By Andreea Traicu , in Analize & Investigatii Justitie Stirile zilei , at 28 martie 2021 Etichete: ,

În proiectul de lege privind organizarea sistemului judiciar sunt prevăzute noi reglementări privind numirea şi revocarea procurorilor DNA și DIICOT, independenţa procurorilor, o implicare mai mare a Ministerului Justiției în activitatea parchetelor, precum și modificări privitoare la componența completurilor de judecată.

Schimbări în procedura de revocare a procurorilor DNA şi DIICOT

Ministerul Justiției a concluzionat că termenii prevăzuți în lege pentru revocarea procurorilor sunt prea generali, fiind stabilite criterii concrete pentru această măsură.

Astfel, procurorii DNA și DIICOT pot fi revocați prin ordin al șefului direcției, cu avizul procurorilor din CSM, „în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de lege, cu excepţia sancţiunii disciplinare a avertismentului”.

(2) Prin exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei se înţelege: ineficienţa sau calitatea necorespunzătoare a activităţii de urmărire penală, a activităţii privind participarea în şedinţele de judecată sau a activităţii desfăşurate în alte sectoare, comportamentul necorespunzător în relaţia cu procurorii şi judecătorii, personalul auxiliar de specialitate, justiţiabilii şi alte persoane implicate în procesul penal, cu alte instituţii.

(3) Eficienţa activităţii se va stabili în funcţie de: modalitatea de efectuare şi coordonare a activităţii de urmărire penală, operativitatea motivării căilor de atac declarate, termenele legale şi administrative în care se soluţionează lucrările repartizate.

(4) Calitatea activităţii se va stabili în funcţie de: măsurile şi soluţiile imputabile pentru motive de nelegalitate existente la momentul dispunerii acestora; căile de atac admise părţilor pentru motive de nelegalitate în cauzele în care procurorul nu a exercitat calea de atac; situaţiile în care procurorul nu a declarat, din motive imputabile, calea de atac sau calea de atac a fost retrasă din motive imputabile ori respinsă; calitatea redactării şi motivării actelor; capacitatea de interpretare a probelor; calitatea exprimării, acurateţea raţionamentului şi capacitatea de sinteză; manifestarea rolului activ şi calitatea concluziilor susţinute în şedinţele de judecată.

Dacă există indicii de exercitare necorespunzătoare a atribuţiilor, şeful direcţiei dispune un control realizat de o comisie formată din procurori anume desemnaţi, dintre care cel puţin unul cu funcţie de conducere. Controlul nu poate dura mai mult de 60 de zile, iar raportul întocmit de comisie poate fi consultat de procuror în termen de 5 zile de la comunicare, iar ulterior îşi poate exprima punctul de vedere, cu probe. Secţia pentru Procurori este solicitată ulterior să avizeze revocarea, pe baza tuturor probelor.

Noi proceduri pentru numirea în funcţia de procuror DNA şi DIICOT

„Conform proiectului, pentru a fi numiți în cadrul DNA şi DIICOT, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar în ultimi 3 ani, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, o vechime de cel puțin 7 ani în funcția de procuror sau judecător şi să fi fost declarați admiși în urma unui concurs organizat potrivit dispozițiilor legale şi regulamentului aprobat prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiție. Concursul este organizat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, respectiv de Direcția Națională Anticorupție şi constă în susținerea unui interviu”, se arată în expunerea de motive.

Implicarea ministrului în activitatea parchetelor

Proiectul prevede că ministrul Justiţiei poate cere realizarea unui control privind procurorii, prin magistraţi anume desemnaţi chiar de ministru, ori de procurorul general sau de procurorii şefi de direcţie. De asemenea, ministrul poate cere „informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii”.

Art.74 – (1) Ministrul justiţiei, când consideră necesar, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori de ministrul justiţiei.

    (2) Controlul constă în verificarea eficienţei manageriale, a modului în care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu şi în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenţa parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale şi soluţiile adoptate.

    (3) Concluziile controlului vor fi prezentate de către ministrul justiției Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    (4) Ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.

În prezent, regulamentul de ordine interioara al instanţelor se aprobă se Secţia pentru Judecători a CSM, iar pentru parchete de Secţia pentru Procurori, la propunerea PÎCCJ; DNA ; DIICOT, cu avizul ministrului Justiţiei.

Potrivit proiectului, ar urma ca regulamentul de ordine interioară al instanţelor să fie elaborat de CSM şi MJ şi aprobat prin hotărârea plenului CSM, iar cel al parchetelor şi al direcţiilor specializate să fie aprobat prin ordin al ministrului Justiţiei, la propunerea procurorului General, sau, după caz, a şefului DNA şi DIICOT, cu aviz consultativ al Plenului CSM.

 Independenţa procurorilor

Ministerul a concluzionat că independența procurorului este limitată de verificarea actelor și soluțiilor de către superiorul său, în proiect „stabilind faptul că nu doar în soluţiile dispuse, ci şi în efectuarea şi supravegherea urmăririi penale procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de lege”.

Astfel, în proiect sunt propuse măsuri în acest sens, precum:

    (2) Procurorul este liber să prezinte în instanţă concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauză. Procurorul poate sesiza la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de apărare a imparţialităţii sau independenţei procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, pentru influenţarea în orice formă a concluziilor.

Referitor la funcţiile de conducere, în cazul în care procurorul general este în imposibilitatea de a își exercita funcția sau postul este vacantat, atribuțiile sunt preluate de prim-adjunctul Parchetului General. În cazul în care nici acesta nu le poate exercita, vor fi preluate de adjunct, abordarea fiind valabilă pentru toate marile parchete. Au existat mai multe cazuri în care conducerea Parchetului General a fost preluată de un alt procuror şi nu de prim-adjunct sau de adjunct.

Citeşte şi DOCUMENT Mandate de patru ani la șefia marilor parchete și aviz obligatoriu de la CSM la numirea procurorilor de rang înalt – propunerile pentru modificarea Legilor Justiției

Repartizarea aleatorie a dosarelor, audit extern din 2 în 2 ani

Repartizarea aleatorie a dosarelor se auditează extern la fiecare 2 ani, fiind organizată şi condusă de Ministerul Justiţiei, „cu implicarea societăţii civile şi a asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, în baza unui ordin emis de ministrul justiției”.

Auditarea se va finaliza printr-un raport al auditorului, ale cărui concluzii se vor publica pe pagina de internet a Ministerului Justiției și, în vederea remedierii unora dintre neregularități constatate, se va comunica și Consiliului Superior al Magistraturii.

În materia alcătuirii completurilor de judecată şi repartizării aleatorii a cauzelor sunt introduse cu caracter de noutate norme cu rang de principiu privind participarea în complet a judecătorilordin planificarea de permanenţă sau repartizarea aleatorie a cauzelor prin metoda sistemului ciclic, informează Ministerul Justiţiei.

Noi reglementări privind completurile de judecată

În materia completurilor care soluționează apelurile, o altă propunere cuprinsă în proiectul de lege este de revenire la soluția anterioară anului 2018, de soluționare a apelurilor în complet de 2 judecători, dacă prin lege nu se prevede altfel, transmite Ministerul Justiţiei.

„Soluția majorării numărului de judecători în completurile care soluționează apelurile prezintă avantaje discutabile, iar acestea sunt în mod evident contrabalansate de faptul că soluția extinderii colegialității va genera o creștere considerabilă a încărcăturii de cauze pe judecător, de natură să conducă la prelungirea duratei proceselor şi să genereze riscul real al scăderii calității actului de justiție.

Sistemul consacrat anterior de Legea nr. 304/2004 – complet cu judecător unic la judecata în primă instanță, complet format din 2 judecători la judecata din apel și complet format din 3 judecători la judecata în recurs – a fost introdus prin Legea nr. 142/1997 în contextul în care sistemul judiciar se confrunta cu o serioasă lipsă de personal, fiind ulterior preluat și în Legea nr. 304/2004, în condițiile în care acesta şi-a dovedit eficacitatea şi a unei creșteri constante a volumului cauzelor soluționate de instanțele judecătorești”, explică iniţiatorii proiectului.

Se reorganizează Consiliul Ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii

Proiectul prevede că, în termen de 6 luni de la adoptarea legii, se va constitui consiliul științific al Institutului Național al Magistraturii, format din 13 membri: 2 judecători ÎCCJ, desemnaţi de plenul CSM, 2 procurori de la Parchetul General, desemnaţi de CSM, 3 profesori universitare, recomandaţi de Facultăţile de Drept ale universităţilor  Bucureşti, Alexandru Ioan Cuza din Iaşi şi Babeş-Bolyai din Cluj, 4 magistraţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutuşui, un reprezentant al auditorilor de justiţie, directorul INM (preşedintele consiliului). Durata mandatelor membrilor este de 3 ani, excepţie făcând auditorul de justiţie, al cărui mandat este de 1 an.

„Având în vedere creşterii competenţelor Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii în materia concursurilor reglementate de lege, proiectul de lege stabileşte o nouă componenţă a acestuia, cu reprezentarea adecvată, majoritară, a magistraţilor în cadrul consiliului”, se arată în expunerea de motive.

Citește integral Proiectul de lege privind organizarea judiciară și Expunerea de motive

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    WP Twitter Auto Publish Powered By : XYZScripts.com