Mitropolitul Olteniei i-a „blestemat” pe preoții și credincioșii care vor frecventa o anumită biserică
Mitropolitul Irineu al Olteniei a semnat un document prin care „blesteamă” pe toți preoții și credincioșii care vor frecventa o biserică, situată în apropiere de Mănăstirea Frăsinei (județul Vâlcea), despre care spune ca ar fi fost construită pe un loc „blestemat” de Sfântul Ierarh Calinic.
Într-un document plin de greșeli gramaticale intitulat „Document de Legământ cu Blestem”, semnat alături de starețul Mănăstirii Frăsinei, Mitropolitul Irineu al Olteniei interzice orice slujbă în biserica situată în apropiere de Mănăstirea Frăsinei. Celor care vor încălca această poruncă, fie ei preoți sau simpli enoriași, mitropolitul le dorește să cadă sub „blestem”.
„Hotărâm în numele Sfintei Treimi ca de acum înainte și până la sfârșitul veacurilor, nimeni dintre monahi și cei hirotoniți, preoți sau diaconi, să nu mai coboare la această biserică și sa nu mai săvârșească vreo slujbă bisericească, molitvă sau dezlegare sau Sfântă Taină și nici vreo Sfântă Liturghie, să nu se mai oficieze în aceasta biserică sau în spațiile din jurul acesteia. Cei care vor încălca această hotărâre sa cadă sub blestemul Sfântului Ierarh Calinic și sub blestemul nostru. De sunt clerici să se caterisească, iar de sunt mireni să se afurisească, iar este de este vreun preot de Mir și va încălca acest Legământ sa fie în aceeași osândă”, conține blestemul, potrivit documentului.
Patriarhia: Limbaj sever și anacronic
Cazul a ajuns și la urechile mai marilor Bisericii Ortodoxe Române. Într-un comunicat transmis miercuri, 11 ianuarie, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, susține Arhiepiscopului Irineu presupuse, în esență, ca monahii Mănăstiri Frăsinei slujească exclusiv în biserica mănăstirii, nu și la biserica situată la câțiva km de aceasta.
„Dincolo de limbajul excesiv arhaic, ermetic pentru înțelegerea omului de azi, este vorba de o decizie menită să sporească gradul de rigoare și ascultare duhovnicească ale celor ce au optat pentru o viață ascetică bazată pe cele trei voturi (angajamente) monahale: ascultare, castitate și sărăcie benevolă. Condiții cu rațiuni adânci asumate de oricine alege liber să devină monah”, a explicată Bănescu.
În schimb, Patriarhia taxează modul în care a fost exprimată decizia Arhiepiscopului Irineu.
„Blestemul nu face parte în mod sigur dintre acestea, ci exprimă, în cazul de față, într-un limbaj sever și anacronic, autoritatea ierarhului actual în legătură cu lucruri menite să păstreze vie hotărârea unui sfânt ierarh care a fixat o regulă de viețuire monahală mai aspră în mănăstirea respectivă”, a transmis reprezentantul Patriarhiei Române, Vasile Bănescu.
Comentarii