Ministrul finanțelor speră la o minune în procesul „Roșia Montană”: Instanţa poate da şi o decizie nemonetară
Ministrul finanțelor, Marcel Boloș, a declarat luni că există posibilitatea ca instanța care judecă procesul legat de exploatarea aurului de la Roșia Montană, Curtea de arbitraj de la Washington, să emită o decizie prin care statul român să nu fie obligat la plata de despăgubiri către compania Gabriel Resources, asta deși recunoaște că aceasta a investit în acest proiect aproximativ 1 miliard de euro.
„Poate totuşi avem şi surpriza aceasta a unei decizii nemonetare. Ce înseamnă acest lucru, că ar putea fi obligat statul român să continue exploatarea. Ne vom supune la decizia care va fi luată de către instanţa internaţională. (…) Este limpede că această decizie nemonetară, din punct de vedere al efortului bugetar, ar fi mai uşor de implementat. E posibil să se ţină cont de faptul că această licenţă de exploatare a resursei noastre de aur este încă în vigoare”, a declarat Marel Boloş, într-o intervenție la Digi 24.
Cum s-a ajuns aici
Povestea exploatării aurului de la Roșia Montană de către firma Gabriel Resources debutează la sfârșitul anilor 90 și începutul anilor 2000. Potrivit Rise Project, care a publicat documente în acest sens, licența de exploatare a aurului a fost acordată în 1999 către companiei statului Minvest, fără licitație, iar un an mai târziu, a ajuns, tot fără licitație, la compania privată Roșia Montană Gold Corporation, cea la care Gabriel Resources deținea aproximativ 80% din acțiuni, restul fiind ale statului român.
Statul român a dat cu piciorul unei afaceri de peste 9 miliarde de dolari
În anul 2000, RMGC a început în zonă primele studii de teren, iar în 2006 compania a depus raportul pentru obținerea acordului de mediu. Potrivit documentației tehnice, publicată în presa de la acea vreme, la Roșia Montană există aproximativ 14,6 milioane uncii de aur, însă se pot extrage doar 10,1 milioane uncii de aur. Prin extragere şi prelucrare se obţine un randament de extracție de circa 80%, ceea ce înseamnă că producţia de aur realizată este de 8,63 milioane uncii.
Potrivit calculelor noastre, la un preț de aproximativ 2039 de dolari/uncie (n.r. – înregistrat pe 6 februarie 2024), rezultă o valoare de 17,5 miliarde de dolari. Statul român urma să încaseze inițial o redevență de 4%, procent care ulterior a crescut la 6%, adică în jur de 1 miliard de dolari. Însă aceasta ar fi fost doar o mică parte din cât ar fi putut câștiga România. Din compania de proiect, RMGC, statul deținea aproape 20% din acțiuni, astfel că ar fi încasat 20% din profitul pe care l-ar fi înregistrat în cei 16 ani de exploatare. În plus, ar mai fi obținut bani din impozitul pe profit, contribuții ale celor peste 2.000 de angajați. În total, arătau estimările RMGC, România ar fi încasat în jur de 53% din veniturile totale ale exploatării, adică în jur de 9,2 miliarde de dolari, la valoarea de astăzi a aurului.
Ponta, în 2013: Ca deputat voi vota împotriva proiectului Roşia Montană, dar ca prim-ministru trebuie să atrag investiţii
În anul 2013, în contextul în care guvernul condus de Victor Ponta trebuia să decidă începerea exploatării, câteva mii de cetățeni au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva unei asemenea decizii. Ei erau nemulțumiți de metoda de extragere aleasă, care ar fi presupus utilizarea a aproximativ 250.000 tone de cianură.
În zadar au încercat să explice susținătorii proiectului că aceeași tehnologie este folosită în mine din SUA, Noua Zeelandă, Canada, Italia, Finlanda, Spania sau Suedia, iar, în final, guvernul a cedat și a mutat responsabilitatea către Parlament. În iunie 2014, pe fondul presiunii publice, legislativul de la acea vreme, din care făcea parte Victor Ponta, dar și actualul premier, Marcel Ciolacu, a respins aproape în unanimitate proiectul de modificare a Legii minelor, cel care ar fi permis exploatarea.
„O să fiu sincer şi o să vă spun că eu, ca deputat, o să votez împotrivă, dar pe de altă parte, ca prim ministru, nu am dreptul… (…) acum ştiu mult mai bine ce am de făcut: (…) în primul rând să fac o administraţie necoruptă şi mai performantă şi în al doilea rând să deschid România pentru tot ce înseamnă investiţii din toată lumea, fie că vorbim de energie. De Roşia Montană, sigur, s-a vorbit mai mult, pentru că e un proiect cunoscut, dar eu vreau să promovăm legea minelor”, afirma Victor Ponta, în iunie 2013, potrivit Agerpres.
Ulterior, în iulie 2015, Gabriel Resources a acționat în judecată statul român pentru a cere despăgubiri.
Ajuns în fruntea guvernului în decembrie 2015, Dacian Cioloș, un critic al proiectului, a demarat procedurile pentru includerea zonei de la Roșia Montană în patrimoniul UNESCO, ceea ce s-a și întâmplat în iulie 2021. Acum, în contextul unei iminente decizii a tribunalului de arbitraj, Marcel Ciolacu a acuzat că tocmai această decizie ar cauza pierderea litigiului.
Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Comentarii