CCR: Măsurile fiscal-bugetare pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament sunt constituționale
Curtea Constituţională a României a respins, miercuri, 18 octombrie, sesizarea USR pe proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament. Astfel, legea va merge la promulgare, la președintele Iohannis. Potrivit președintelui CCR, Marian Enache, procedura de adoptare a măsurilor fiscal-bugetare nu a încălcat Constituția.
„Procedura de adoptare a legii, prin angajarea răspunderii Guvernului, a respectat exigenţele Constituţiei şi a jurisprudenţei Curţii Constituţionale. De asemenea, sub aspect intrinsec, Curtea a reţinut că dispoziţiile legale, în mod punctual criticate de autorii obiecţiei de neconstituţionalitate, au fost adoptate în marja de apreciere şi de oportunitate de care legiuitorul dispune în materie financiar fiscală. Prin urmare, judecătorii constituţionali au decis, cu majoritate de voturi, că obiecţia este neîntemeiată, că legea în ansamblul său este constituţională, declarând respingerea obiecţiei”, a declarat președintele CCR, Marian Enache, la finalul dezbaterii.
Decizia este definitivă și general obligatorie.
Judecătorii CCR au constatat că angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege a vizat un scop unic și unitar, respectiv creșterea veniturilor la bugetul public național și reducerea cheltuielilor statului, a transmis Curtea Constituțională.
Consiliul Economic și Social a dat aviz negativ. Critici și din partea sindicaliștilor din administrație
Pachetul de legi fiscale a fost adoptat de Guvern în ședința din 25 septembrie, deși Consiliul Economic şi Social a dat aviz negativ, menționând că în forma propusă de Guvern, „veniturile la buget vor scădea, nu vor crește”. De asemenea, analiștii economici, sindicatele din administrație s-au exprimat cu privire la aspectele pe care le consideră neconstituționale. Puteți citi aici opiniile analiștilor economici și ale reprezentanților sindicatelor din administrație.
USR și Forța Dreptei au atacat la CCR măsurile fiscale pentru care Marcel Ciolacu şi-a asumat răspunderea în Parlament, motivând, printre altele că „nu se justifică” legiferarea de către Guvern a unui proiect de lege cu impact major pentru români.
Principalele modificări fiscal–bugetare, care vor intra în vigoare după promulgare
Persoanele fizice care, la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, au în proprietate/proprietate comună clădiri rezidenţiale potrivit definiţiei de la art. 453 lit. f), situate în România, dacă valoarea impozabilă a clădirii, calculată potrivit art. 457, depăşeşte 2.500.000 lei;
– persoanele fizice şi persoanele juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziţie individuală depăşeşte 375.000 lei.
Impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare se calculează în funcţie de încadrarea într-una dintre situaţiile prevăzute la art. 5001, după cum urmează:
– în cazul proprietăţilor reprezentând clădiri rezidenţiale, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenţei dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local prin decizia de impunere şi plafonul de 2.500.000 lei;
– în cazul proprietăţilor reprezentând autoturisme, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenţei dintre valoarea de achiziţie şi plafonul de 375.000 lei.
impozit de 1% pe cifra de afaceri a companiilor cu vânzări mai mari de 50 de milioane de euro
-impozit suplimentar de 2% pe veniturile băncilor
-microîntreprinderile vor fi taxate cu 1% dacă realizează venituri până în 60.000 de euro pe an și cu 3% care realizează venituri peste acest nivel IT-iștii vor plăti impozit pe venit de 10% pentru sumele ce depășesc 10.000 de lei
-angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor plăti contribuții de 10% pentru sănătate TVA crește de la 5% la 9% pentru locuințe, panouri solare și fotovoltaice, mâncare bio, pompe de căldură TVA crește de la 5% la 19% la sălile de fitness, parcuri de distracții și evenimente
TVA crește de la 9% la 19% pentru dulciuri
În ceea ce privește măsurile economico-financiare care vizeazăla autorităţile / instituţiile publice, proiectul prevede că numărul total al posturilor de demnitate publică aprobate aferente funcţiilor de secretar de stat, consilier de stat, subsecretar de stat, vicepreşedinte şi al funcţiilor asimilate acestora se reduce până la data de 1 ianuarie 2024 cu minim 25%.
Sursă foto: Inquam Photos/George Călin
Comentarii