De la începerea pe scară largă a vaccinării împotriva COVID-19, la victoria unor forțe politice reformatoare în Republica Moldova, până la retragerea dezastruoasă a aliaților din Afganistan, anul 2021 a fost marcat de evenimente extrem de importante pe plan internațional. 

Vaccinarea

Chiar dacă primele doze de vaccin împotriva COVID-19 au fost efectuate încă de la sfârșitul anului 2020, 2021 a fost anul vaccinării pe scară largă. Ca urmare a unor stimuli puternici, printre care și celebrul certificat verde, în majoritatea statelor occidentale rata de vaccinare a depășit pragul de 70%. Din păcate însă, serurile dezvoltate până în prezent nu s-au dovedit foarte eficiente pe termen mai lung, în contextul apariției unor noi tulpini, astfel încât principalii producători au obținut aprobare pentru o doză suplimentară. Nu același succes a înregistrat vaccinarea în statele din estul Europei, dar și în cele din Africa, cauzele fiind diferite.

Dacă în est, referindu-ne aici, de pildă, la România, Bulgaria, Republica Moldova, Rusia, Bielorusia, neîncrederea în autorități și campaniile de dezinformare au subminat campaniile de vaccinare, în majoritatea statelor africane a existat o reală problemă de aprovizionare cu vaccin. Aceasta a fost parțial soluționată prin mecanismul COVAX , lansat de Organizația Mondială a Sănătății, dar au rămas alte probleme legate de stocarea, distribuția și efectuarea vaccinului. Așa s-a ajuns că în state precum Burkina Faso, Niger, Zambia, Sudanul de Sud rata de vaccinare să fie sub 5%, iar în Eritrea procesul nici măcar nu a debutat. Există totuși și exemple de succes pe continentul negru. De pildă Rwanda, un stat condus cu mână de fier după genocidul din 1994 de Paul Kagame, și unde aproape 60% dintre cetățeni au primit cel puțin o doză din serul anti-COVID.

Retragerea Angelei Merkel

Pe 9 decembrie, social-democratul Olaf Scholz a fost numit cancelar al Germaniei, înlocuind-o astfel pe Angela Merkel, care a deținut această funcție timp de 16 ani. „Era Merkel” au titrat la unison cele mai cunoscute publicații internaționale.

Olaf Scholz conduce un guvern de coaliţie de centru-stânga, format din social-democraţi (SPD), ecologişti (Verzi) şi liberal-democraţi (FDP).

În vârstă de 63 de ani, social-democratul a fost ministrul muncii și afacerilor Sociale în primul guvern de coaliție condus de Angela Merkel, la sfârșitul anilor 2000. În 2011, el a fost ales primar al Hamburgului, funcție pe care a deținut-o până în 2018. De atunci, a ocupat funcția de vice-cancelar și ministru de finanțe în ultimul guvern condus de Merkel.

PAS-ul Maiei Sandu a preluat puterea în Republica Moldova

Un scenariu aproape neverosimil pentru majoritatea analiștilor s-a petrecut în Republica Moldova. Alianța strânsă de Partidul Socialiștilor, afiliat Moscovei, a pierdut puterea, cu toate că în Parlament avea majoritatea iar următoarele alegeri urmau să se desfășoare abia în 2023.

Ca urmare a unor greșeli de necrezut ale președintelui PSRM, Igor Dodon, dar și datorită unei strategii bine gândite de președintele Maia Sandu, s-a ajuns la dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate. Partidul Acțiune și Solidaritate, al președintelui Maia Sandu, a obținut peste 50% și majoritatea în legislativ, astfel încât, în luna august, a putut forma un guvern unicolor condus de Natalia Gavrilița.

Putin amenință Ucraina cu invazia

În încercarea de a obține un aranjament de securitate regională, în care Federația Rusă să aibă „veto-ul” asupra statelor pe care le consideră în vecinătatea sa apropiată, președintele rus Vladimir Putin a masat peste 100.000 militari în apropierea graniței cu Ucraina. Criza militară fără precedent după anexarea ilegală Crimeii și a teritoriilor din Donbas este în continuă desfășurare iar riscul unei invazii nu poate fi exclus.

Catastrofala retragere din Afganistan

În pofida tuturor prognozelor agențiilor de intelligence americane, care estimau că armata afgană va rezista cel puțin șase luni în fața talibanilor după retragerea completă SUA, realitatea din teren a fost mult mai cruntă pentru forțele aliate.

Practic fără niciun fel de opoziție, în doar câteva zile, talibanii au ajuns în Kabul iar numeroși afgani care riscau să fie persecutați, unii dintre ei foști colaboratori ai statelor occidentale, au luat cu asalt aeroportul în speranța că vor fi evacuați. Imaginile dramatice cu oameni agățați de trenul de aterizare al avioanelor sau cele în care mamele își aruncau copiii peste gardul aeroportului pentru a fi preluați de militarii americani au făcut înconjurul lumii. Din păcate, 169 de afgani și 13 soldați americani și-au pierdut viața într-un atentat terorist desfășurat la aeroport de către gruparea ISIS-K.

Lansarea Mecanismului de redresare și reziliență al UE

Tot în anul 2021 Comisia Europeană a lansat Mecanismul de redresare și reziliență 723,8 miliarde EUR – sub formă de împrumuturi (385,8 miliarde EUR) și granturi (338 miliarde EUR) – pentru a sprijini reformele și investițiile în statele membre.

Obiectivul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a spori durabilitatea și reziliența economiilor și societăților europene, precum și de a le pregăti mai bine pentru provocările generate de tranziția verde și cea digitală.

Pentru a beneficia de sprijin prin acest Mecanism, statele membre au transmis Comisiei Europene planurile lor de redresare și reziliență. Fiecare plan stabilește reformele și investițiile care urmează să fie puse în aplicare până la sfârșitul anului 2026.

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp