🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, susține că nu a știut că a existat o discuție referitoare la includerea proiectului de lege privind acordarea autonomiei Ținutului Secuiesc pe ordinea de zi a Camerei Deputaților de pe data de 12 martie.

“Ordinea de zi a plenului Parlamentului, a Camerei Deputaților, se face de către Comitetul liderilor. În Comitetul liderilor au hotărât ca pe Ordinea de Zi, deoarece urmează un vot telefonic, să fie trecute numai legi care au legătură cu măsurile anti-COVID. Eu nu particip ca și președinte al Camerei la Comitetul liderilor. (Alfred Simonis, liderul de grup PSD – n.red.) mi-a adus la cunoștință decizia clară ca pe ordinea de zi să nu fie trecut altceva decât măsurile anti-COVID.”, a spus liderul PSD, Marcel Ciolacu, la Digi24.

Întrebat despre stenograma publică a acelei întâlniri și faptul că Marius Pașcan, liderul de grup al PMP, le-a atras atenția colegilor despre proiectul privind autonomia Ținutului Secuiesc, Ciolacu a spus: “Este prima oară când văd stenograma”.

La acel moment, liderul de grup al PMP a declarat în cadrul ședinței Comitetului liderilor că “dacă nu-l dezbatem (proiectul – n.red), va trece de noi în 25 (martie – n.red.) și merge la Senat”.

Președintele interimar al PSD a dat asigurări că “niciodată acest proiect de lege nu va trece prin Parlamentul României”.

Context

Camera Deputaților a adoptat tacit, fără dezbatere, proiectul de lege care acordă autonomie administrativă Ținutului Secuiesc, inițiativă legislativă depusă de deputații UDMR înainte de Crăciun. Propunerea va intra în dezbaterea senatorilor, care sunt for decizional în cazul acesta.

Proiectul de lege a primit avize negative în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților dar a depășit termenul de dezbatere și adoptare în plen și, potrivit regulamentului, se consideră adoptat fără dezbatere.

Conform proiectului,  Ținutul Secuiesc poate deveni regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României iar limbile maghiară și română vor fi folosite în instituțiile publice de cetățenii domiciliați în Ținutul Secuiesc.

Autonomia regională va fi exercitată de un Consiliu de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret și liber exprimat, precum și de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta.

Totodată, potrivit proiectului,  Ținutul Secuiesc poate avea președinte cu un mandat de patru ani dar și autorități locale – un Consiliu Scaunal, un Consiliu Comunal, Consiliu Orășenesc, Consiliu Municipal și primar.

Inițiativa legislativă mai spune că statutul de regiune autonomă a Ținutului Secuiesc poate fi desființat numai printr-un referendum organizat în Ținutul Secuiesc.

„Ca expresie a identității sale istorice, în scopul asigurării egalității de șanse a cetățenilor și protecției identității naționale maghiare, locuitorii Ținutul Secuiesc se constituie în comunitate autonomă. Ordinea administrativă a Ținutului Secuiesc se bazează pe condițiile geografice, economice, sociale și culturale, pe dezideratul istoric al populației acestuia privind asigurarea autonomiei. Aspirația locuitorilor regiunii la autonomie are ca obiectiv participarea democratică a cetățenilor la viața societății, la dezvoltarea economico-socială, la sprijinirea și ocrotirea realizării intereselor teritoriale”, susțin în expunerea de motive a proiectului de lege inițatorii UDMR.

sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp