Liviu Dragnea, așteptat la Instanța Supremă, unde încearcă să obțină eliberarea
La Înalta Curte de Casație și Justiție sunt programate două procese în care Liviu Dragnea cere anularea condamnării din dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman. Fostul șef PSD a depus atât o contestație în anulare, cât și un recurs în casație. Demersuri similare au început Olguța Șefu, fost director executiv adjunct al D.G.A.S.P.C. Teleorman și Floarea Alesu, fost director general al instituției.
Atât contestația în anulare, cât și recursul în casație sunt căi extraordinare de atac, care pot fi utilizate după ce o hotărâre judecătorească rămâne definitivă, cum s-a întâmplat în cazul dosarului DGASPC Teleorman. Ambele vizează mai ales aspecte procedurale.
Liviu Dragnea a fost dus la Instanța Supremă și în 12 noiembrie, în cazul contestației în anulare. Atunci, fostul lider al PSD le-a spus magistraților că are nevoie de timp pentru a-și angaja un avocat iar aceștia i-au acceptat solicitarea, astfel că procesul a fost amânat.
Cum poate ieși Dragnea din închisoare
Pentru ca decizia de condamnare să fie anulată, lui Liviu Dragnea trebuie să îi fie admisă contestația în anulare. Există, însă, un pas intermediar până la o decizie finală: contestația poate fi admisă în principiu. Asta ar însemna că magistrații sunt de părere că cererea fostului șef al Camerei Deputaților întrunește condițiile necesare pentru a fi analizată pe fond. În această ipoteză, executarea pedepsei de către Dragnea ar putea fi suspendată până la un verdict final în cazul contestației.
O altă variantă ar fi ca Liviu Dragnea să aibă câștig de cauză în ceea ce privește recursul în casație.
Condamnarea lui Dragnea
Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv, de Înalta Curte de Casație și Justiție, în 27 mai, la trei ani și jumătate de închisoare cu executare.
În motivare, un document care se întinde pe aproape 700 de pagini, magistrații Instanței Supreme și-au explicat decizia de a-l trimite pe fostul șef PSD în spatele gratiilor.
„Concluzia impusă de probatoriul anterior analizat este aceea că exista un interes al inculpatului, în calitate de preşedinte al Organizaţiei judeţene P….. …., în menţinerea inculpatelor…. . şi…. . în cadrul D.G.A.S.P.C. …., pentru a putea fi remunerate de această instituţie, în condiţiile în care inculpatele nu erau plătite pentru activitatea prestată de acestea la sediul Organizaţiei P….. ….. Prezenţa efectivă a celor două inculpate era necesară în vederea desfăşurării activităţilor curente ale organizaţiei de partid, pe care inculpatul E. o conducea, inculpata C. redactând toate documentele emise de această organizaţie, iar inculpata K., asigurând relaţia cu mass-media”, au arătat judecătorii în documentul prin care și-au motivat decizia.
Potrivit procurorilor DNA, două angajate au fost menținute în funcție la Protecția Copilului Teleorman deși, în realitate, nu mergeau la locul de muncă ci lucrau la sediul PSD din județ.
Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii