🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Liderul grupului UDMR din Camera Deputaților, Csoma Botond, a declarat că formațiunea sa este de acord cu desființarea „Secției Speciale”, cu condiția ca atribuțiile să nu ajungă la DNA, pe motiv că această instituție ar fi comis abuzuri împotriva magistraților. Pe de altă parte, parchetul anticorupție a reacționat imediat la aceste acuzați, pe care le consideră un atac la adresa sa, precizând că nu există vreo hotărâre a instanței care să constate presupusele abuzuri.

Csoma Botond susține că o soluție mai bună este ca Parchetul General să preia atribuțiile Secției.

„Am văzut la DNA Bihor cum se fabricau dosare judecătorilor care nu erau de acord cu rechizitoriile DNA. Suntem de acord cu desființarea Secției Speciale, dar le-am spus celor de la USR că nu suntem de acord ca aceste atribuții să revină la DNA. Vrem garanții ca abuzurile petrecute în trecut să nu se repete. Soluția ar fi să se înființeze o structură în cadrul Parchetului General, sub controlul procurorului general sau a adjunctului desemnat de acesta”, a spus Csoma Botond pentru Maszol.ro.

Comunicatul transmis de DNA

În contextul dezbaterilor privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție constatăm cu îngrijorare existența unor atacuri publice din partea reprezentanților partidelor politice cu privire la activitatea Direcției Naționale Anticorupție (D.N.A.) și modalității în care procurorii din cadrul instituției își desfășoară activitatea.
Având în vedere declarațiile recente ale domnului Csoma Botond, liderul grupului U.D.M.R. din Camera Deputaților, preluate de mai multe publicații media, în care susține caracterul abuziv cert al anchetelor D.N.A. în cauzele cu magistrați, făcând afirmații precum „Trebuie găsită o soluție astfel încât DNA să nu-i trimită în judecată pe procurori și judecători, deoarece am văzut ce abuzuri au avut loc în trecut”, „vedem un pericol mai mare ca judecătorii și procurorii să fie investigați din nou de parchetul anticorupție”, „nu ar trebui să existe loc pentru șantaj în lupta împotriva corupției”, „Nu știu conținutul acestora, dar faptul că DNA a produs un număr atât de mare de dosare pentru judecători este excesiv de suspect”, Direcția Națională Anticorupție face următoarele precizări:
– A susține că procurorii D.N.A. au comis fapte de abuz în serviciu și șantaj față de magistrați reprezintă un atac direct și nefondat la adresa instituției, care aduce atingere probității profesionale și independenței magistraților procurori.

– Nu există nicio hotărâre definitivă a vreunei instanțe care să constate săvârșirea presupuselor abuzuri comise de procurorii D.N.A.; numărul de dosare înregistrate la nivelul D.N.A. care vizează procurori și judecători a fost aproape egal pentru ambele categorii de magistrați, iar numărul sesizărilor din oficiu a constituit un procent redus din numărul total de dosare, majoritatea acestora fiind constituite ca urmare a plângerilor și denunțurilor depuse de cetățeni.

– Procurorii D.N.A. aplică aceleași reguli și standarde procedurale, prevăzute de lege, indiferent de calitatea persoanei cercetate,

– Nu a existat niciun dosar penal care să fie înregistrat ca urmare a „neacceptării argumentelor procurorilor anticorupție și tratării acuzațiilor din rechizitoriu cu rezerve de către judecători”; au fost însă înregistrate dosare care vizau comiterea de infracțiuni de corupție sau asimilate celor de corupție, de către magistrați.

– De altfel, susținerile privind deschiderea de dosare penale ca urmare a dispunerii vreunei soluții de achitare este lipsită de temei logic, având în vedere multitudinea de exemple de judecători care au pronunțat soluții de achitare în cauzele D.N.A. și care nu au fost anchetați, precum și trimiterea în judecată a unui număr similar de procurori sau judecători în materie civilă.

– Nu a existat o disproporție privind numărul de dosare înregistrate la nivelul D.N.A. și care vizau magistrați, față de numărul de dosare înregistrate care vizau alte categorii profesionale de competența unității de parchet;
– În cazul D.N.A. au existat condamnări definitive ale judecătorilor și procurorilor trimiși în judecată.

În perioada în care a avut în competență fapte de corupție și asimilate corupției săvârșite de magistrați (2002 – octombrie 2018), D.N.A. a trimis în judecată 161 de magistrați (76 de procurori și 85 de judecători), iar în aceeași perioadă au fost condamnați 100 de magistrați (47 de procurori, 52 de judecători și 1 magistrat asistent). Precizăm că, unele cauze în care D.N.A. a dispus trimiterea în judecată a unor magistrați se află în continuare în diferite faze de judecată.

– În același timp, după pierderea de către D.N.A. a competenței privind infracțiunile de corupție săvârșite de magistrați (octombrie 2018) și până la finalul anului 2020, niciun magistrat nu a mai fost trimis în judecată pentru corupție.

– D.N.A. nu a avut și nu solicită competența exclusivă pe infracțiunile săvârșite de magistrați. Procurorii D.N.A. sunt specializați în combaterea infracțiunilor de corupție și a celor asimilate corupției, iar în cazul săvârșirii, de către magistrați, a altor infracțiuni, competența de urmărire penală ar trebui să revină parchetelor de pe lângă curțile de apel și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (inclusiv pentru eventuale fapte penale comise de procurorii D.N.A.).

– Solicităm oamenilor politici să se abțină de la atacuri publice nefondate împotriva D.N.A. de natură să afecteze imaginea instituției noastre și credibilitatea eforturilor de luptă împotriva corupției la nivel înalt.

Sursa foto: Inquam Photos / Ovidiu Micsik

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp