Legea avertizorilor de integritate a fost adoptată de Parlament. Critici din partea societății civile
Parlamentul a adoptat marți, 13 decembrie, după luni de controverse, Legea avertizorilor de integritate. Proiectul, care transpune o Directivă europeană din anul 2019, ajunge, astfel, pentru a doua oară pe masa președintelui Klaus Iohannis pentru promulgare, în cazul în care nu va fi sesizată Curtea Constituțională.
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților cu 191 de voturi „pentru”, 3 voturi „contra” și 60 de abțineri, for decizional în acest caz.
Numai că Legea este în continuare criticată de societatea civilă, care arată că, deși a fost retrimisă în Parlament de Klaus Iohannis, sunt aduse „puține modificări față de forma adoptată în luna iunie”.
„Prin amendamentele depuse și votate de coaliția majoritară PSD-PNL, aceste partide au arătat, încă o dată, că nu își doresc o funcționare reală a mecanismului avertizării de integritate, ca instrument de prevenire și combatere a corupției, abuzurilor și încălcărilor legii. Astfel, raportarea anonimă este reglementată într-o modalitate care descurajează investigarea sesizărilor și, în practică, va duce la clasarea mult mai rapidă a acestora(…)
Deși partidele din coaliția de guvernare au încercat prin toate mijloacele să slăbească protecția acordată avertizorilor de integritate, suntem optimiști că oamenii vor continua să semnaleze încălcări ale legii din cadrul instituțiilor pentru care lucrează, așa cum au făcut-o și până acum, deși, de cele mai multe ori, nici nu erau conștienți că există legislație care îi protejează sau că ceea ce fac se numește avertizare de integritate”, se arată într-un comunicat semnat de 23 de asociații, printre care ActiveWatch, Expert Forum, Funky Citizens, Asociaţia Profesională a Transportatorilor (APT) sau Federația Transpublic a Sindicatelor din Transportul Public Local.
Ce prevede proiectul adoptat de Parlament
Potrivit Raportului Comisiei juridice a Camerei Deputaților, Legea „are ca obiect reglementarea cadrului general în materia protecției persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităților, instituțiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum și în cadrul persoanelor juridice de drept privat”.
Legea se aplică și persoanelor „ale căror raporturi de muncă nu au început încă (…) sau divulgă public informații privind încălcări ale legii obținute în timpul procesului de recrutare sau altor negocieri precontractuale sau în cazul în care raportul de muncă sau raportul de serviciu a încetat”.
Totodată, vor fi admise și raportările anonime.
Raportarea va cuprinde cel puțin următoarele: nume și prenume, date de contact ale avertizorului, contextul profesional în care au fost obținute informațiile, persoana vizată, dacă este cunoscută, descrierea faptei susceptibile să constituie încălcare a legii și, după caz, probele în susținerea raportării, data și semnătura.
În cazul raportării anonime, ar trebui să cuprindă date de contact ale avertizorului, calitatea persoanei în care efectuează raportarea, contextul profesional în care au fost obținute informațiile, persoana vizată, descrierea faptei și, după caz, probele în susținerea raportării.
Avertizorii care divulgă public informații privind încălcarea legii vor putea beneficia de protecție în cazul în care îndeplinește una dintre următoarele condiții: a raportat mai întâi intern și extern sau direct extern, dar consideră că nu au fost luate măsurile corespunzătoare, are motive întemeiate să considere că încălcarea legii poate constitui un pericol pentru interesul public sau există risc de represalii.
„Avertizorul în interes public care raportează sau divulgă public încălcări ale legii potrivit prevederilor prezentei legi nu răspunde pentru dobândirea sau accesarea informațiilor care sunt raportate sau divulgate public, cu excepția cazului în care o astfel de dobândire sau accesare constituie infracțiune”, se mai arată în textul Legii.
Raportul Comisiei juridice a Camerei Deputaților și textul proiectului de Lege pot fi citite în integralitate aici.
Proiectul, retrimis în Parlament de Klaus Iohannis
Proiectul a mai fost adoptat o dată de Parlament în vară, dar, față de forma propusă de Ministerul Justiției, majoritatea PSD-PNL-UDMR din Comisia Juridică a Camerei Deputaților a introdus mai multe amendamente controversate, unul dintre acestea eliminând posibilitatea raportării anonime a faptei.
Proiectul a fost criticat de societatea civilă, dar și de procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi. Șefa EPPO a avertizat că modificările aduse Legii avertizorilor vor avea un impact negativ asupra depistării fraudelor din fonduri europene și vor descuraja potențialii avertizori din România să scoată în evidență faptele de corupție.
Mai mult, Kovesi a amenințat cu sesizarea Comisiei Europene pentru condiționarea fondurilor europene.
La finalul lunii iulie, Klaus Iohannis a cerut reexaminarea proiectului de act normativ, după ce a constatat că acesta nu transpune directiva UE, care reprezintă și un jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență.
Ulterior, în septembrie, Comisia Europeană a amenințat că va lua în calcul sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene dacă România nu va adopta Legea în următoarele două luni. Detalii, aici.
Sursă foto: Inquam Photos / Alexandru Bușcă
Comentarii